Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova a început să viseze cu ochii deschişi. Plini de entuziasm, deşi nu au nici un motiv, oficialii agenţiei anunţă evoluţii spectaculoase în domeniul serviciilor de salubritate în mediul rural.
„Oltenia are unul dintre cele mai scăzute grade de acoperire cu servicii de salubrizare dintre cele opt regiuni de dezvoltare. Potrivit Datelor din Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), numai circa o treime din populaţia regiunii beneficiază de servicii de salubrizare“, se arată într-un comunicat de presă al Agenţiei. Optimistă fără măsură, conducerea ARPM Craiova sare într-un picior de bucurie, anunţând că până în 2009 „progresul cel mai spectaculos se va înregistra în mediul rural“, acolo unde, culmea, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare ar trebui să crească în mai puţin de un an şi jumătate de la 1% la… 90%. Pentru a-şi atinge ţinta, agenţia a găsit şi metoda-minune. A început o campanie de informare a autorităţilor locale, urmând să „continue şi cu alte categorii de public-ţintă“. Succesul pare aproape garantat. „Programul regional se face pe baza celui judeţean, sub coordonarea Agenţiei Judeţene de Mediu. Apoi noi facem un program pe toată regiunea. E un angajament al României faţă de UE“, a declarat Monica Mateescu, directorea ARPM Craiova.
Realitatea pute
Denumit pompos Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor, acesta ar trebui să-i convingă pe primarii din judeţ să-şi facă gropi de gunoi conforme cu cerinţele Uniunii Europene. Asta înseamnă, în principiu, ca depozitele de gunoi să fie ecologice, adică să fie acoperite, iar terenul să poată fi redat agriculturii după ce i-a expirat perioada de funcţionare. O dată cu aderarea la Uniune, gropile de la ţară au viaţă scurtă. 843 de astfel de locuri va trebui închise în perioada următoare şi înlocuite cu staţii sau puncte de transfer. Iniţial, s-a vorbit despre 13 staţii, dar Uniunea Europeană a considerat că sunt prea multe, aşa că numărul lor a scăzut la patru. Cu alte cuvinte, ţăranii vor fi nevoiţi să încheie contracte cu o firmă de colectare care va duce gunoiul la groapă, singura din judeţ fiind, deocamdată, cea construită la Mofleni de Eco Sud. Nu se ştie însă cât vor plăti oamenii pentru aceste servicii. Deşi termenul este scurt, doar comuna Goicea a câştigat un proiect de finanţare de un milion de euro pentru construirea unei astfel de staţii. Dacă la ţară lucrurile au intrat pe ultimele sute de metri, orăşenii din Dolj pot sta mai liniştiţi. Cu excepţia oraşului Băileşti, care are termen de închidere a depozitului anul viitor, Filiaşi, Calafat şi Segarcea sunt obligate să scape de gropile de gunoi în 2017, 2010, respectiv 2015.
La pământ
0%. Acesta este procentul din populaţia Doljului care beneficia în 2003 de servicii de colectare regulată a deşeurilor. Tot pe zero este şi judeţul Olt, în timp ce Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi se zbat în jurul a 1-2%.
