Mugur Isărescu a explicat că este destul de dificil în a se face o distincţie clară între „hot money“, plasaţi pe termen scurt de investitori, şi investiţiile pe termen lung. „Banii fierbinţi“ nu au depăşit valoarea de trei miliarde de euro.
Deşi este greu de evaluat o valoare exactă a „banilor fierbinţi“ plasaţi în economia românească de investitorii străini, aceasta nu a depăşit în nici un moment nivelul de trei miliarde de euro, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, într-un interviu acordat The Money Channel. „Cu toate dificultăţile în a evalua în ceea ce înseamnă «hot money», spunem că nu au fost foarte mulţi. Aprecierea noastră este că, în momentul de vârf, nu au depăşit trei miliarde de euro“, a declarat Isărescu. Guvernatorul a explicat că este destul de dificil în a se face o distincţie clară între „hot money“ plasaţi pe termen scurt de investitori, şi investiţiile pe termen lung, care reflectă încrederea străinilor atât în potenţialul pieţei, cât şi în stabilitatea ei. Deşi această valoare nu este una foarte mare, ea are darul de a influenţa semnificativ şi de a crea dificultăţi în cazul unor ieşiri bruşte de pe piaţa românească, ţinând cont de lipsa de adâncime a pieţelor financiare din România.
„Pieţele noastre nu au fost suficient de adânci şi atunci sume care păreau aşa, mizilic, pentru investitori din Londra, de exemplu, au avut darul să creeze relativ mari – sau potenţial mari – fluctuaţii de curs. Aceasta a fost problema noastră şi încă mai este în mare măsură“, a explicat Isărescu. Guvernatorul spune că mişcările jucătorilor străini pe piaţa românească au avut impact asupra tuturor pieţelor financiare, lucru inevitabil dacă ţinem cont de nivelul actual de maturizare al acestora, care se află, în prezent, într-un stadiu de „adolescenţă“ sau de „tinereţe“.
„Pieţele noastre interne financiare – valutară, monetară, chiar Bursa de Valori, piaţa de capital – sunt încă pieţe neadânci, nu au căpătat un volum foarte mare, nu erau mature. Şi atunci, cu volume relativ mici pentru investitorii străini, dar mari pentru noi, variaţiile de preţ, de curs, sunt mult mai mari“, a arătat Isărescu.
Pieţele româneşti încep să se adâncească
Pe de altă parte, guvernatorul a explicat că există şi o „jumătate plină a paharului“, iar aceasta constă în debutul „adâncirii“ pieţelor româneşti. „Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în România: în anul 2000, intermedierea financiară era 9% din produsul intern brut (PIB) – şi asta la un PIB mic, nu ştiu dacă aveam 35 miliarde euro tot produsul intern brut. Şi toată intermedierea financiară, deci creditul neguvernamental, era de 9% din acea sumă mică. Anul acesta probabil că o să ajungem la 37% (din PIB – n.r.), deja am intrat într-o altă categorie. Asta înseamnă o adâncire de piaţă“, a spus Isărescu.
În acest context, pieţele româneşti vor putea fi perturbate de sume mult mai mari. În condiţiile lărgirii dimensiunii pieţei financiare româneşti, riscurile cresc, iar banca centrală, ca autoritate de supraveghere, trebuie să adopte măsuri sofisticate de control. „Ştiţi cum este? Exact ca într-o societate unde spui: «Domnule, sunt mai multe maşini, există risc mai mare de accidente». Şi atunci trebuie să te ocupi de asta: să introduci reguli de prudenţă, de circulaţie, să construieşti autostrăzi. Aici suntem noi acum, în România“, a explicat Isărescu.
Isărescu nu neagă existenţa unei crize pe piaţa valutară
Totodată, guvernatorul băncii centrale a precizat în interviul acordat pentru The Money Channel că BNR nu este „confortabilă“ cu fluctuaţii mari ale cursului de schimb şi nu neagă existenţa, în acest context, a unei crize pe piaţa valutară. „Nu pot să neg (existenţa unei crize pe piaţa valutară – n.r.), când au loc astfel de mişcări de curs. Pentru o economie mică şi deschisă ca a României, (cursul de schimb) este o variabilă vitală. Fluctuaţii de curs nu fac bine economiei. În ciuda faptului că ţintim inflaţia, nu suntem confortabili cu variaţiile mari de curs“, a declarat guvernatorul BNR.
Şeful băncii centrale a subliniat totuşi că BNR nu ţinteşte cursul, care este stabilit de piaţă. „Piaţa valutară are şi funcţie de intrare pe piaţa de capital, are funcţia de a stabili cursul, care nu este doar cursul economiei reale, este un curs de echilibru pe plan financiar, are şi funcţie de corecţie legat de sectorul extern şi balanţa de plăţi, dar în ultimă instanţă, cursul de schimb este una din variabilele esenţiale pentru orice economie“, a explicat Isărescu.
Cu toate acestea, la finele săptămânii trecute, în cadrul seminarului EU-COFILE organizat de BNR, ARB şi Alpha Bank, guvernatorul a menţionat că nu sunt excluse noi intervenţii în viitor în cazul în care este nevoie, pentru a aduce cursul la un nivel „confortabil“ pentru economie. „Ne păstrăm libertatea de a interveni fără comentarii şi fără explicaţii anticipate, dacă este nevoie, pe piaţa valutară“, a spus Isărescu.
BNR îşi menţine ţinta de inflaţie pe 2008
Guvernatorul a menţionat că banca naţională urmăreşte „cu perseverenţă“ ca politica monetară să îşi facă datoria şi să ţină inflaţia sub control, precizând că „stabilitatea preţurilor este garanţia unei creşteri economice de durată şi nedistorsionate, iar legat de turbulenţele financiare internaţionale, iarăşi publicul din România, dar şi investitorii români şi străini, să aibă garanţia că banca centrală va lucra cu toată inteligenţa ca efectele negative să fie diminuate“.
În plus, Isărescu e de părere că economia românească „merge încă bine“, în ciuda şocurilor externe care au avut influenţe negative, iar BNR nu îşi va modifica intervalul ţintit de inflaţie de 2,8-4,8% pe 2008, deoarece crede că poate fi atinsă. „Mesajul e că economia merge încă bine – spun «încă bine» pentru că la evoluţii externe extrem de negative, bineînţeles că ne vom resimţi şi noi“, a spus Isărescu. Şeful BNR a ţinut să menţioneze că, în prezent, au loc corecţii, însă „lumea nu trebuie să intre în panică“.
Declaraţia guvernatorului vine în contextul în care creşterea economică a încetinit în 2007 până la 5,8% în primul semestru, faţă de 7,7% în 2006, sub efectul secetei severe din acest an. Totodată, inflaţia anuală a urcat la 6,84% în octombrie, cu aproape două puncte procentuale peste marja superioară a culoarului de 3-5% care încadrează ţinta de inflaţie a băncii centrale pe 2007, de 4%, iar ultima prognoză a BNR pentru inflaţia de final de an este de 5,7%.
Banca naţională a redus în prima jumătate a acestui an de patru ori consecutiv dobânda de politică monetară, de la 8,75% la 7%, decizie criticată la acea vreme de unii analişti ca fiind prematură. În ultima şedinţă din acest an, boardul BNR a urcat dobânda – cheie la 7,50%, mişcare motivată prin saltul inflaţiei şi prin necesitarea înăspririi politicii monetare. Isărescu a arătat că scăderea dobânzii-cheie a BNR în prima jumătate a acestui an este motivată de guvernator prin necesitatea stopării aprecierii monedei naţionale, care ajunsese la un curs de schimb considerat „nesustenabil“ de 3,11 lei/euro la începutul lunii iulie. „Dacă noi n-am fi coborât dobânzile, credeţi că puteam să evităm un curs de 2,70 (lei/euro- n.r.)? Nu trebuie să mai descoperim America“, a spus Isărescu.
