Şefii asociaţiilor de proprietari din Craiova sunt acuzaţi la tot pasul pentru nereguli mai mărunte sau mai grave. Un caz ieşit din comun s-a înregistrat la Asociaţia de Proprietari nr. 11, Calea Bucureşti.
Preşedintele şi administratoarea Asociaţiei nr. 11 Calea Bucureşti au fost cercetaţi penal în 2007, în baza unei plângeri depuse la Parchet de preşedintele Comisiei de cenzori. În opinia acuzatorului, Aristide C., capul manevrelor ar fi administratoarea, Victoria P., care lucrează sub acoperirea preşedintelui, Grigore R. Iată însă câteva dintre gravele nereguli de care se face vinovată Victoria P., în opinia fostului şef al Comisiei de cenzori. Din raportul de activitate pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2005, reiese că „la data de 20 octombrie 2005 d-na P. pretinde că a cumpărat 4 (patru) baterii TOSHIBA pentru lanterna de serviciu 4 buc. x 25.000 lei = 100.000 lei vechi adică 10 lei noi. Analizând bonul de cumpărare am constatat că pe bon era înscris cuvântul PAPETĂRIE şi nu ELECTRICE.
Prin cuvântul «papetărie» se înţelege că bunurile cumpărate puteau fi de natura rechizitelor şcolare. Prin cuvântul «electrice» se înţelege că bunurile cumpărate puteau fi şi cele patru baterii TOSHIBA. Discutând cu d-na P.V. acest aspect, dânsa a motivat – foarte surprinsă – că este o eroare. Peste câteva zile, d-na P. V. îmi arată bonul în discuţie, cu rectificarea făcută pe bon, peste cuvântul papetărie fiind înscris cu pixul «ELECTRICE», cu semnătura şi ştampila furnizorului respectiv. Am cerut d-nei P.V. să-mi arate înregistrarea celor patru baterii TOSHIBA în evidenţa de gestiune, dar asemenea evidenţe nu au fost înfiinţate de când d-na P.V. a luat în primire funcţia de administrator. (…) Pretenţiile d-nei P.V. că a cumpărat baterii Toshiba nu se justifică cu recepţionarea şi înregistrarea acestora în evidenţele de gestiune. Recepţionarea bateriilor însemna la timpul trecut prezenţa în faţa preşedintelui şi a contabilului prin semnarea notei de intrare-recepţie – activitate legală, de care d-na P.V. s-a ferit pentru că nu cumpăraseră baterii, ci poate caiete studenţeşti (raportul conţine numele întreg al administratoarei – n.r.)“. La punctul doi al raportului este sesizată neînregistrarea a nouă pixuri în evidenţe. Verificarea din 2005 cuprinde şi nereguli vizând calculul şi facturarea eronate a consumului de apă rece folosită pentru prepararea apei calde, fapte la care vina este împărţită între administratoare şi Regia Autonomă de Termoficare.
Tanţa, complice
Cele mai grave nereguli s-au înregistrat însă în 2006. Astfel, raportul de activitate al Comisiei de cenzori dezvăluie încă de la început o situaţie stânjenitoare pentru şefii asociaţiei: „verificând actele de gestiune din luna noiembrie 2005 (probabil 2006 – n.r.) am constatat cumpărarea unei mături fără coadă care nu a fost găsită la magazie şi nici la femeile de serviciu. Peste aproximativ două ore, doamna Tanţa, femeie de serviciu, a adus mătura. Pentru a mă transforma (probabil „pentru a nu mă transforma“ – n.r.) într-un organ de poliţie, am renunţat de a mai face investigaţii pentru a afla de unde a fost adusă mătura“. La continuarea inventarierii, cenzorii aveau să se izbească de o şi mai mare dilemă: nouă mături existente în magazie nu fuseseră inventariate. „Dacă la data cumpărării celor 9 (nouă) mături se făcea recepţia şi înregistrarea în una dintre formele legale arătate mai sus, situaţia cumpărării celor 9 mături nu prezenta DUBII“, se încheie punctul b) al raportului. „Doamna Tanţa“ nu pare deloc dedicată muncii de femeie de serviciu, ea fiind personajul altui capitol: efectuarea dezinsecţiei. În iunie 2006, văzându-l pe angajatul firmei de dezinsecţie lucrând singur, preşedintele Comisiei de cenzori l-a interogat şi a aflat că reprezentanţii asociaţiei erau „la birou“, şi nu la faţa locului, aşa cum cere regulamentul. „Spunându-i această întâmplare, d-na P. a făcut explozie ca o petardă, spunând că muncitorul a fost însoţit de femeia de serviciu, d-na Tanţa. În sensul acesta nu am continuat cu investigaţiile, fiindcă totul ar fi fost în zadar“, se mai arată în raportul semnat de Aristide C.
Nici kilometrajul la taxi nu bate
Raportul din 2006 revine la situaţia cheltuielilor cu deplasările din 2005. Şi aici sunt semnalate câteva nereguli. Astfel, în 8 august 2005, administratoarea P. V. justifică deplasarea în interes de serviciu cu două bonuri de taxi: „bonul de întoarcere oferă ora 12.56, iar la plecare bonul de taxi oferă ora 12.49. Diferenţa constând în 7 minute, deci rezultă că interesul serviciului s-a efectuat în numai 7 minute, situaţie ce nu poate fi luată în consideraţie, lipsind sinceritatea efectuării transportului, costul său fiind de: 2,24 + 2,23 = 4,47 lei, pentru care propun a fi imputate d-nei P. V“, după cum este arătat în raport. P. V. este anunţată că a comis-o şi cu decontul deplasărilor la sediul Regiei Autonome de Termoficare. „Pe data de 10.03.2006 se face un transport tot cu taxi la Termoficare pentru care bonul prezentat la decontare are suma de 7,10 lei: 0,83 lei costul unui km = 8,55 km. Cu aceşti 8,55 km se putea ajunge la Făcăi sau la Podari. Comparând transportul din 1.03.2006 pe ruta Asociaţia nr. 11 – Termoficare – Primărie a costat 3,85 lei, transportul în sumă de 7,10 lei nu oferă date verificabile şi nici credibilitate. Din discuţiile purtate cu d-na P.V. care a prezentat la plată bonul de taxi în sumă de 7,10 lei a făcut justificarea cu staţionări la semafoare. (…) Din deplasările mele de acasă la Parcul «Romanescu» de cinci-şase ori pe an am constatat că taximetriştii aleg traseele fără semafoare pentru a se reîntoarce cât mai repede la staţia de taximetre, în scopul de a transporta alt client. (…) Să presupunem totuşi prin ABSURD că deplasarea la Termoficare a fost efectuată prin comparaţie tot cu deplasarea la Termoficare – Primărie din 9.03.2006 care a costat 3,85 lei, transportul în sumă de 7,10 lei poate fi considerat că nu a fost efectuat pentru interesele Asociaţiei de Proprietari nr. 11. Pentru aceste considerente se propune imputarea sumei de 7,10 lei d-nei P.V.“.
Altă afacere cu taxi s-a notat în 14 august 2006, când „s-a reîntors cu bonul 0005 la ora 11.43. A plecat cu bonul 0004 la ora 11.13. Diferenţa de timp pentru a rezolva problemele de serviciu 0.30 minute (probabil o jumătate de oră – n.r.). În 30 de minute nu se puteau rezolva problemele de serviciu motivate de d-na P.V. (depunerea unei adrese la Termoficare şi confruntarea indicatorilor lunii iulie – n.r.)“, conchide cenzorul Aristide C. El mai scrie că după zece luni administratoarea a renunţat să mai deconteze drumurile cu taxi, preferând transportul în comun.
Controale şi de la primărie
Rapoartele fostei Comisii de cenzori mai înfăţişează dezinteresul conducerii asociaţiei în gestionarea legală a patru lacăte şi a unei yale, afacerea cu acoperişurile pentru care preşedintele Grigore R. ar fi autentificat fără motiv legal trei declaraţii contra sumei de 67,5 lei, care trebuie să i se impute.
De asemenea, în 2006 au fost depistate cinci erori în diverse operaţii, toate eliminate ulterior, şi şase chitanţe neînregistrate în registrul de casă. Administratoarea şi preşedintele mai sunt suspectaţi de refuzul de a prelungi contractele de muncă pe perioadă determinată ale unor angajaţi, fapt neconfirmat de Primăria Craiova sau de Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj. Altă nelămurire a cenzorilor a fost modul de contractare a lucrărilor de dezinsecţie, „fără licitaţie publică“, prin determinarea suprafeţei de 16.200 mp „prin negociere cu furnizorul“ şi „considerând că prin această ameţeală înlături realităţile necesare şi legale“.
Procurorii au decis în decembrie anul trecut că aspectele sesizate de Aristide C. nu constituie infracţiuni şi au dispus neînceperea urmării penale în cazul Victoriei P. şi a lui Grigore R. Victoria P. a declarat marţi că nu mai vrea să audă de aceste sesizări şi că rezoluţia Parchetului din decembrie 2007, care o găseşte nevinovată, este de ajuns. Şeful Serviciului coordonare asociaţii din cadrul Primăriei Craiova, Marian Giubelan, susţine că inspectorii municipalităţii au efectuat două controale la Asociaţia nr. 11 Calea Bucureşti, la solicitarea Comisiei de cenzori, fără însă a descoperi deficienţe semnificative.
„Am primit şi noi cereri de verificare a aspectelor pe care ni le-aţi sesizat şi am efectuat controlul de specialitate în două rânduri. Au existat, într-adevăr, nişte mici nereguli, ca peste tot. Însă, doar atât“, a spus Marian Giubelan.
