Conducerea Spitalului de Urgenţă Craiova a găsit soluţia pentru ca bolnavii să nu mai fie cazaţi câte doi în pat. În loc să ceară o suplimentare a numărului de paturi, managerul încurajează programarea pacienţilor.
Reducerea numărului de paturi şi programarea bolnavilor sunt soluţiile pe care le vede conducerea Spitalului de Urgenţă Craiova pentru ca pacienţii să nu mai fie cazaţi câte doi într-un pat. Cum se poate aşa ceva, greu de răspuns! Aceasta este însă strategia managerială a dr. Cristina Calangiu, care a hotărât să păstreze un număr mic de paturi în secţiile cu o complexitate a cazurilor redusă. Medicina internă, recuperarea medicală, medicina muncii, ortopedia sunt câteva specialităţi în care numărul de cronici este foarte mare comparativ, de exemplu, cu chirurgia, unde primează urgenţele sau cazurile acute.
La recuperare pentru campania agricolă
Saloanele din clinicile cu bolnavi cronic sunt ocupate la capacitate maximă. În clinica de ortopedie, de exemplu, în luna decembrie 2007, au fost internate 24 de cazuri doar de coxartrotă (care necesită protezare), dublu faţă de alte luni din an.
Cererea de rezolvare a unor astfel de cazuri este foarte mare în comparaţie cu capacitatea acestor secţii. Pentru recuperare medicală, bolnavii vin să se interneze înainte de începerea campaniei agricole, iar pentru operaţie (hernie, apendicită etc.) şi tratament preferă înainte de Crăciun sau în perioada dintre Sf. Ion şi Florii.
În perioadele aglomerate, cei mai mulţi dintre bolnavii cronic trebuie să aştepte eliberarea unui pat sau să accepte să fie cazaţi câte doi în pat.
Bolnavii dorm în schimburi
Medicii se plâng că numărul bolnavilor este foarte mare, iar cel de paturi, insuficient. În Clinica de neurochirurgie, de exemplu, este perioada operaţiilor de hernie de disc. Deşi aceasta are doar 25 de paturi, numărul bolnavilor internaţi aici a ajuns luni la 47. Disperate, cadrele medicale au încercat să facă faţă situaţiei cazând câte doi bolnavi într-un pat sau trei în două paturi. Rezultatul a fost o îngrămădeală de pacienţi chinuiţi, care zac ziua într-o rână pe marginea patului, iar noaptea dorm în schimburi. În timp ce unul doarme, celălalt veghează pe o canapea. „Dânsul e cu capul, iar eu am hernie de disc“, face prezentările un domn în vârstă arătând spre colegul de pat. „Împărţim acelaşi pat. Şi încă acum e mai bine, dar au fost câteva zile în care stăteam şi câte cinci în două paturi“, continuă el. Domnul cu hernia este vorbăreţ. Spune că îl cheamă Constantin Stângă, este din Bulzeşti şi este obişnuit cu viaţa grea, „dar bătaie de joc ca la Spitalul de Urgenţă n-am mai văzut. Spitalul ăsta este ţinut pe banii noştri, dar noi n-avem nici un drept aici. Dacă ăstea sunt condiţii, eu nu ştiu ce să mai spun“, concluzionează Stângă.
„Noaptea dorm iepureşte“
Aceeaşi poveste şi într-un salon de femei. O doamnă de vreo 40 de ani, venită tocmai din Băileşti, se luptă de câteva luni cu o hernie cumplită. Femeia a fost internată cu o săptămână în urmă şi de atunci aşteaptă să fie operată. Aşteptarea este însă cu atât mai grea cu cât biata bolnavă este nevoită să mai împartă şi patul cu altă pacientă: „Medicul mi-a spus că trebuie să stau întinsă pe pat tare. Dar n-am cum. Noaptea dorm iepureşte, pe o rână, şi sunt foarte atentă ca să nu o lovesc din greşeală pe femeia de lângă mine, că are o rană la cap“.
În alt salon cu patru paturi erau internaţi nouă bolnavi. Trecând peste faptul că nu se respectau normele privind spaţiul pe care trebuie să-l ocupe fiecare bolnav, ca să le îmbunătăţească puţin confortul, cadrele medicale mai creaseră un loc, transformând o targă în pat. Şi povestea se repeta în salonul vecin, unde doi dintre bolnavi împărţeau o canapea adusă special de pe hol. Unul dintre ei fusese desfigurat sâmbătă într-un accident de scuter. Celălalt, un pensionar de 65 de ani, din Craiova, s-a lovit cu capul de un corp de mobilier suspendat, din bucătărie, şi s-a ales cu un cucui mai mare. Amândoi stau în fund pe canapea şi critică sistemul medical şi condiţiile din spital. „Noaptea dormim pătimiţi. El pe canapea, eu cu domnul de colo“, spune cel cu cucuiul, arătând spre un pat din care se revărsa un pacient de vreo 100 de kilograme.
Neurochirurgia, ineficientă financiar
Medicii neurochirurgi sunt de părere că ar trebui mai multe paturi. Conducerea spitalului crede însă că mai trebuie reduse. Managerul Cristina Calangiu a făcut un calcul managerial şi s-a arătat decepţionată de complexitatea nesatisfăcătoare a cazurilor care sunt tratate aici. Nu de alta, dar pentru un caz complex spitalul primeşte mai mulţi bani de la CAS decât pentru un traumatism cranian care nu necesită operaţie. „La neurochirurgie indicele de operabilitate este de 20-40%, în timp ce într-o secţie de chirurgie ar trebui să fie de 70%. Acesta este, de altfel, unul dintre indicatorii de care se ţine cont la evaluarea activităţii manageriale“, a precizat dr. Cristina Calangiu.
Medicii neurochirurgi spun însă că reducerea numărului de paturi într-o clinică în care un medic operează trei-patru bolnavi pe zi şi care este singura cu această specialitate din întreaga Oltenie este o nebunie.
Unele clinici au trecut la programarea bolnavilor
Alte clinici de la Spitalul de Urgenţă, chiar dacă nu se confruntă cu un număr atât de mare de bolnavi, au trecut la programarea internărilor. Pacienţii trebuie să aştepte de la câteva zile, pentru a se elibera un pat într-o clinică de chirurgie, până la 10-14 zile pentru recuperare medicală sau pentru a primi o proteză la ortopedie.
Conducerea spitalului susţine că o astfel de practică este obişnuită în Occident, unde bolnavii cronic trebuie să aştepte şi câteva luni pentru o operaţie.
Mai mulţi bolnavi
Numărul pacienţilor internaţi în Spitalul de Urgenţă Craiova este în continuă creştere. În 2007, unitatea a avut 62.000 de internări, cu 3% mai multe faţă de 2006.
