Lichidul urât mirositor care se scurge din pubele şi din maşinile Serviciului de Salubritate Craiova bălteşte zile întregi lângă rampele de gunoi ale blocurilor, făcând aerul irespirabil.
Craiovenii din zona 1 Mai de la blocurile A1 – A 12 se plâng că sunt sufocaţi de mirosul greu venit de la lichidul pe care îl lasă în urma lor maşinile Serviciului de Salubritate atunci când ridică gunoiul. Acest lichid (levigat – n.r.) se întinde pe asfalt şi la o temperatură de peste 30 de grade Celsius face aerul irespirabil, spun locatarii. Cei mai afectaţi sunt proprietarii apartamentelor din blocul A3. În cazul acestora, mirosul pestilenţial se resimte de la intrarea în scara blocului, asta şi din cauza unor probleme care ţin de „bucătăria“ asociaţiei: tomberoanele rămase sunt sparte, astfel încât tot ce este pus în ele se împrăştie. Acestea sunt într-o încăpere de la parterul blocului la care ar trebui să aibă acces numai locatarii şi care în prezent este ţinută sub cheie. Nici femeia de serviciu nu stă prea bine la capitolul curăţenie, cel puţin aşa susţin cei care o plătesc cu bani din propriul buzunar, proprietarii. „Permanent, în blocul nostru mirosul este insuportabil, iar în zilele în care se ridică gunoiul este şi mai rău. Vin cei de la Salubritate şi de la rampa de gunoi şi până la maşină lasă în urmă un lichid care se scurge din pubele. Acesta bălteşte uneori şi câteva zile până se usucă sau este luat pe picioare de trecători. Se întâmplă frecvent în perioada de vară, când abundă resturile de legume, fructe şi, mai ales, de lubeniţă. Săptămâna trecută s-a întâmplat o minune şi a spălat, cred, femeia de serviciu pe la rampa de gunoi. Simţeam că leşin din cauza mirosului“, a spus Adrian Anghel, locatar în blocul A3.
Gunoiul până-n grindă
În blocul sufocat de mirosuri pestilenţiale are sediul chiar şi asociaţia de proprietari, unde preşedintele Ovidiu Staicu şi administratoarea Mariana Marin fac prezenţa o dată pe săptămână. Marţi după-amiază, pentru cel mult două ore, în intervalul de timp 19.15 – 21.00, când au loc încasările. De altfel, citirea apometrelor şi alte sesizări şi reclamaţii se efectuează prin corespondenţă în acest bloc. Proprietarii depun pe un colţ de hârtie „citirea“ sau alte doleanţe într-o cutie poştală aflată în holul de la parter, care nu este asigurată cu o încuietoare. După mizeria care este în jurul blocului, pe scara blocului şi, mai ales, la rampa de gunoi, probabil şi femeia de serviciu face prezenţa la fel de rar. „Nu vedeţi ce mizerie este? Eu, la mine pe palier, îmi fac singură curat. Mirosul vine şi de la rampă, pentru că aici este dezastru. Femeia de serviciu nu mătură, nu spală, nu dezinfectează. Măcar să spele cu nişte clor. Îl cumpărăm noi, locatarii, dar să-şi facă treaba. La celelalte blocuri văd şi eu femeile în fiecare dimineaţă cum înlătură mizeria, aerisesc la ghenă, mai spală pe unde curge lichid din tomberoane sau din maşinile de gunoi. În faţa blocului vin şi urinează noaptea toţi cei care îşi fac veacul pe la nonstopul de vizavi“, a spus o locatară de la etajul patru. Pentru a exemplifica tot ce a spus, femeia chiar a descuiat uşa de la rampa de gunoi. Era ora 11.00 şi nici urmă de femeie de serviciu, iar la ghenă, tomberoane sparte erau înconjurate de un lichid vâscos, care se prelingea prin spărturi, gunoaie claie peste grămadă, pet-uri aruncate pe jos, iar de miros…
Vină şi dezinteres
Ovidiu Staicu, preşedintele asociaţiei, care este şi locatar în blocul A3, susţine că toate acestea sunt cauzate de numărul mai mic de tomberoane de care beneficiază blocul cu nouă etaje. Cinci dintre ele, trei noi şi două vechi, au fost furate. Din vina cui? Ovidiu Staicu ridică din umeri. „Când s-a decopertat aici, în spate, acum două – trei luni, au dispărut unele tomberoane. Nu ştim cine le-a luat, poate romii sau chiar cei care lucrează pe maşinile de gunoi. Cele rămase sunt majoritatea sparte şi curge din ele o zeamă care se împrăştie peste tot. Maşinile de la Salubritate sunt şi ele sparte şi lasă în urmă bălţi care se preling pe asfalt. Când căldura încinge asfaltul, mirosul este foarte greu. Au şi locatarii dreptate că nu pot lăsa ferestrele deschise. Am solicitat la Serviciul de Salubritate să ni se înlocuiasă pubelele şi avem promisiuni că vom primi altele. O să le leg cu lanţuri ca să nu mai dispară“, a explicat Ovidiu Staicu cum stau lucrurile.
Reprezentanţii Serviciului de Salubritate i-au mai tăiat din optimism. Pubelele pot fi înlocuite, dacă sunt plătite cele dispărute, cam 100 de lei bucata.
„Dacă europubelele aveau sub cinci ani de folosinţă, ele aparţin Salubrităţii şi trebuie plătite. Din 1998 am pus în Craiova câte 2.000 de pubele pe la asociaţiile de la blocuri. Au fost ani în care am pus şi 5.000. Mereu dispar, se sparg. În acest caz, trebuie să facă o cerere către noi pentru a primi containere noi. O problemă este şi cu mijloacele noastre de transportat gunoiul. În ultima perioadă, parcul auto a fost înnoit în proporţie de 80%, restul de 20% sunt autocamioane vechi. Acestea nu au precum cele noi, bazine în care să se scurgă levigatul de la gunoiul menajer ridicat de la blocuri. Multe sunt ruginite şi pe traseu levigatul se împrăştie pe asfalt şi este într-adevăr foarte urât mirositor“, a recunoscut Dan Petre, director adjunct la Serviciul de Salubritate Craiova.
Soluţia, o rotopresă
Cu o problemă similară se confruntă şi locatarii de la blocurile V, scara 1 şi 2 din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 1 Piaţa Gării. Cele două blocuri-turn nu au pubele, gunoiul este aruncat pe tobogan şi de acolo este încărcat cu lopata în maşinile Salubrităţii. Angajaţii îl presează în maşini, iar pe sub ele curge levigatul. Bălteşte pe asfalt lângă bloc şi miroase îngrozitor vara. Soluţia, spun reprezentanţii asociaţiei, ar fi o rotopresă care are bazin de colectare a lichidului rezultat din gunoiul intrat deja în descompunere.
Ce este levigatul?
Levigatul este o substanţă toxică şi care pătrunde repede în sol, otrăvind apele de suprafaţă şi subterane. Levigatul este foarte coroziv şi conţine metale grele, care distrug solul pentru totdeauna. Poluarea solului cu această substanţă duce la intoxicarea lentă a oamenilor şi a animalelor.
