Cu mai puţin de o lună înainte de începerea noului an şcolar, unităţile de învăţământ din mediul rural doljean sunt la pământ: bugetele au fost reduse chiar şi la jumătate faţă de anul trecut, igienizările şi dezinfecţiile se fac în mare parte de mântuială, clasele au fost comasate, iar o parte din personalul didactic – disponibilizat. Multe dintre şcolile sau grădiniţele din mediul rural funcţionează fără autorizaţie sanitară, în timp ce inspectorii şcolari susţin că aproximativ 80% din elevii doljeni învaţă în şcoli autorizate sau în curs de autorizare.
În prima zi de şcoală, elevii vor fi aşteptaţi în clase cu mobilier vechi de zeci de ani, parchet lipsă, pereţi scrijeliţi, fără apă potabilă în incinta unităţii şcolare şi cu toaletele în spatele şcolii.
Managerii de şcoli aşteaptă bani de la consiliile locale
Vizitarea multor şcoli din mediul rural te poate duce cu gândul înapoi în timp. Elevii şi preşcolarii din judeţul Dolj vor învăţa de la toamnă în aceleaşi condiţii mizere ca şi până acum. În comuna Vârvoru de Jos, şcoala centrală cu cele şapte structuri ar avea nevoie de cel puţin încă o jumătate de an pentru a pune la punct cât de cât sălile de curs. Voinţă din partea conducerii, dar şi a personalului există, însă lipsa banilor îi ţine pe aceşti oameni în loc. Sunt neputincioşi şi aşteaptă o minune pentru deblocarea fondurilor. De la bugetul local au obţinut aproximativ 1.000 de lei pentru igienizările necesare începutului de an, bani din care cu greu au putut achiziţiona lavabil şi materiale necesare demarării lucrărilor. La toate cele şapte structuri, vor păşi în clasa I în această toamnă doar 27 de copilaşi, 104 fiind totalul elevilor din clasele I-IV. Apă şi canalizare nu au, iar toaletele sunt în curtea şcolii. Clasele de curs arată deplorabil: bănci vechi, cu lemnul mâncat de trecerea timpului, bucăţi din parchet lipsă, înlocuite în unele locuri de linoleum, care s-a uzat şi el… Mirosul pereţilor nezugrăviţi este pregnant. Şcoala a fost prinsă într-un program de finanţare prin Banca Mondială încă din 2003, însă în cei şapte ani nu a primit nici un ban. „În acest an, am încheiat un parteneriat cu Organizaţia World Vision şi primărie. Avem promisiunea că în scurt timp vor demara lucrările pentru construirea toaletelor în incinta şcolii. Pentru aceste lucrări, World Vision ar urma să plătească 13.000 de dolari, iar primăria din comună diferenţa. Următorul pas urgent ar fi racordarea la apă şi canalizare… Din nefericire însă, bugetul nostru este la jumătate faţă de cel de anul trecut. Avem o clasă echipată cu 20 de calculatoare, însă în această zonă nici măcar semnal la toate reţelele de telefonie nu există“, a spus Marius Dumitrescu, directorul Şcolii cu clasele I-VIII Vârvoru de Jos.
Din cauza numărului mic de elevi, s-a decis comasarea claselor I-IV, doi învăţători rămânând fără catedră. Toţi profesorii care predau la această unitate şcolară sunt navetişti, în special din Craiova.
Din lipsa apei nu au autorizaţie sanitară
Alte localităţi, alte unităţi de învăţământ cu probleme. În comuna Sălcuţa funcţionează şcoala principală, cu structurile Tencănău, Plopşor şi Mârza. La Sălcuţa, doar cinci copii vor păşi luna viitoare în clasa I, la Tencănău – şase, la Plopşor – 10 şi la Mârza alţi 10, 330 de elevi în total la clasele I-VIII. Începutul de an şcolar îi găseşte cu şase posturi de dascăli reduse, decizie luată în urma comasării. „Nu avem autorizaţie sanitară de funcţionare. Apă, canalizare nu există în comună, grupurile sanitare au gresie şi faianţă însă nu sunt în incinta şcolii… În scurt timp se va construi o nouă grădiniţă cu două săli de curs, grupuri sanitare, cabinet medical… Am început însă pregătirile pentru acest an şcolar – vom angaja o firmă pentru a ne deratiza şcoala. Ne costă undeva la 200 de lei, iar noi facem curăţenie, igienizăm sălile de curs“, a spus Maria Simionescu, secretara Şcolii Sălcuţa. Spre deosebire de Şcoala din Vârvoru de Jos, această unitate de învăţământ arată ireproşabil: imobil impozant, pereţii curaţi, parchetul şi mobilierul sunt noi sau măcar bine întreţinute.
Dispariţie prin comasare
Reprezentanţii Inspectora-tului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj sunt însă optimişti atunci când vine vorba de procentul unităţilor de învăţământ doljene care vor fi autorizate sanitar în această toamnă. „Controalele privesc amplasarea şi construcţia unităţilor în funcţie de specificul colectivităţii şi vârsta copiilor, respectarea condiţiilor igienico-sanitare de amenajare, condiţiile de microclimat, iluminat, salubritate, potabilitate a apei. Tocmai de aceea, putem afirma că aproximativ 80% din elevii doljeni învaţă în unităţi şcolare care au autorizaţie de funcţionare sau care sunt în curs de autorizare. În această toamnă, sperăm ca doar 5% din elevii doljeni să înveţe în şcoli necorespunzătoare sanitar. Prin comasarea unităţilor de învăţământ au mai dispărut şcoli dezafectate care nu corespundeau normelor igienico-sanitare“, a spus Alexandru Gâdăr, inspector general adjunct la ISJ Dolj. Mai mult decât atât, reprezentanţii ISJ Dolj au menţionat că autorizaţiile se eliberează pentru un an de funcţionare.
Controale după depunerea documentaţiei
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj au menţionat faptul că unităţile de învăţământ de pe raza judeţului au obligaţia să solicite autorizarea. Abia după depunerea documentaţiei la DSP Dolj, medicii specialişti pot demara controale. Autorizaţia sanitară de funcţionare se eliberează, în urma evaluării condiţiilor de mediu şi a factorilor de risc pentru sănătatea copiilor şi tinerilor din unităţile de învăţământ, de către medicii specialişti. „Autorizaţia sanitară de funcţionare este solicitată de proprietarul clădirii în fiecare an şcolar şi este valabilă un an de la data eliberării. Sunt unităţi care nu posedă autorizaţie sanitară deoarece sunt amenajate în clădiri care iniţial au avut altă destinaţie şi nu au putut fi modificate conform normelor sanitare, neasigurându-se cubajul de aer corespunzător sau circuitele funcţionale, care au grupuri sanitare insuficiente sau în care lucrările de modernizare ori renovare sunt în plină desfăşurare. De asemenea, există situaţia particulară a grădiniţelor care au fost mutate în urma retrocedărilor şi vechea autorizaţie nu mai este valabilă“, a declarat dr. Ştefan Popescu.
Şi anul trecut a fost dezastru
În anul şcolar 2009-2010, mai puţin de jumătate din şcolile şi grădiniţele doljene nu aveau autorizaţie sanitară de funcţionare. Doar 351 din cele 835 de unităţi de învăţământ au avut autorizaţie sanitară de funcţionare, iar în anul 2008-2009 – 443 de unităţi de învăţământ. Principalele motive pentru neacordarea autorizaţiei sanitare rămân, ca şi în anii trecuţi, lipsa apei potabile şi a unor grupuri sanitare corespunzătoare. În 2009, în Ohaba şi Mogoşeşti, şcolile nu aveau sursă proprie de apă, la Muieruşu şi la Liceul Teoretic Melineşti nu se asigura distribuţia în regim curent a apei de la puţul forat până în localul şcolii şi la grupurile sanitare, iar la Ohaba, în loc de grupuri sanitare existau latrine degradate. Ministerul Educaţiei a menţionat că şcolile care nu sunt funcţionale trebuie închise, iar elevii, mutaţi în unităţi şcolare adiacente.
