Copilăria devine tot mai scurtă, iar fetele din ziua de azi par să fie tot mai grăbite să devină adevărate domnişoare.
Copilăria se scurtează văzând cu ochii. Deşi la vârsta maturităţii spunem cu convingere că am da orice să ne întoarcem în timp şi să retrăim minunatele clipe ale copilăriei, în mileniul trei lucrurile stau cu totul altfel. Timpul pentru a fi copii este tot mai puţin, indiferent că este vorba de stimuli externi care îi forţează pe cei mici să crească mai repede şi să devină cât mai devreme posibil adulţi, sau de schimbările fiziologice care anticipează sosirea prematură a pubertăţii. Se întâmplă mai ales la fetiţele cu primele semne de creştere a sânilor încă din şcoala elementară, care afişează cu nonşalanţă un comportament dezinhibat şi un look tot mai asemănător de cel al adolescentelor, de obicei chiar cu „binecuvântarea“ mamei. Specialiştii le numesc femeile-copil, iar numărul lor este în continuă creştere.
Pubertate prematură
Potrivit unui studiu realizat recent în North Carolina, Statele Unite, numărul fetiţelor la care pubertatea îşi face simţită prezenţa încă de la şapte ani a crescut cu cinci procente, ajungând să reprezinte zece la sută din total. Potrivit estimărilor, viaţa infantilă a scăzut cu un an în cursul unei singure generaţii. Altfel spus, în timp ce în cazul mamelor de azi, pubertatea a debutat în jurul vârstei de 12 ani, fiicele lor ajung la aceeaşi maturitate fizică încă de la 10-11 ani. Acest fenomen social real poate fi legat de o patologie în cel mai adevărat sens al cuvântului, fiind vorba de aşa-numita pubertate precoce. Este vorba de prima menstruaţie, care apare mult prea timpuriu, în jurul vârstei de opt ani. Pe vremuri, acest lucru se întâmpla doar unui procent de trei la sută dintre fete, astăzi numărul lor crescând la 5%.
Schimbări timpurii
Pubertatea se instaurează atunci când corpul începe să producă mai mulţi hormoni sexuali, respectiv estrogen, în cazul fetelor, şi testosteron, în cazul băieţilor. La fete, pubertatea aduce cu sine dezvoltarea sânilor, creşterea părului pubian şi din zona axilei. Acestea au prima menstruaţie la un an de la începerea dezvoltării sânilor. De asemenea, în această perioadă, copiii încep să crească în înălţime. Cei aflaţi la început de pubertate precoce tind a fi foarte înalţi pentru vârsta lor, însă pentru că încetează să mai crească în înălţime devreme, spre deosebire de alţi adolescenţi de vârsta lor, şansele să fie mai scunzi la maturitate sunt destul de ridicate. În ceea ce priveşte dezvoltarea intelectuală şi socială, este posibil ca micuţii afectaţi de pubertate prematură să pară foarte maturi pentru vârsta lor. Însă, aceasta se întâmplă adesea întrucât ceilalţi îi tratează ca pe nişte oameni maturi pentru că, în fond, ei arată astfel, chiar dacă, în majoritatea cazurilor, sunt asemenea celor de vârsta lor. Mare atenţie însă, pentru că aceşti copii pot deveni complexaţi, dat fiind faptul că sunt diferiţi de cei de vârsta lor. De asemenea, în cazul fetelor, acestea devin tot mai preocupate de felul cum arată.
Cauze nedescoperite
În cele mai multe dintre cazuri, peste 90%, nu poate fi găsită nici o cauză pentru pubertatea precoce, excepţie făcând situaţiile în care aceasta este provocată de tumori, lovituri, infecţii. Însă, în rest, cauzele rămân un mister. Recent, în Germania, specialiştii au dat vina pe anumite materiale plastice folosite pentru fabricarea biberoanelor, a hainelor şi chiar a vaselor. „Ipotezele sunt numeroase. De exemplu, există voci care dau vina pe fitoestrogenii conţinuţi în vegetale. Alte voci susţin că de vină sunt anumiţi compuşi sintetici care imită estrogenii. În general, se ştie că poluarea mediului are un rol important, însă nu a fost demonstrat cu exactitate“, a explicat Gianni Bona, medic la Clinica de pediatrie din Novara, Italia.
Factori externi
Alţii dau vina pe stimulii externi. „Anumite imagini erotice care apar la televizor sau în ziare pot avea, de asemenea, un rol“, a explicat, la rândul său, Chiara Ciampi, neuropsihiatru infantil la Spitalul Meyer din Florenţa. „Specialiştii de la spitalul nostru au demonstrat într-un studiu că prea mult timp petrecut în faţa televizorului provoacă apariţia unei reacţii hormonale care anticipează primele semne ale pubertăţii“, a precizat specialista italiană. Pe lângă natura fiziologică, într-o perioadă în care mii de adolescente cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani nasc sau avortează, iar viaţa sexuală începe în jurul vârstei de 11 ani, această problemă este şi de natură psihologică. De asemenea, şi factorul cultural îşi spune cuvântul. „Analizând pacientele, ne-am dat seama că este foarte posibil ca mamelor să le facă plăcere să îşi vadă fetele cum se dezvoltă rapid“, a confirmat Ciampi. De altfel, este o tendinţă generală a societăţii să nu vrea să trăiască până la capăt diferitele etape, cum ar fi copilăria şi bătrâneţea. „Societatea noastră creează un climat care împinge la maturizarea precoce, dacă nu fizică, cel puţin mentală“, a explicat psihologul Fulvio Scaparro. „Mulţi părinţi nu înţeleg importanţa pe care copilăria o are asupra dezvoltării unei persoane şi vor să facă tot posibilul ca aceasta să treacă rapid. Problema nu este fetiţa care vrea să se machieze, acela e doar un joc. Problema sunt adulţii care în loc să ia în râs acest joc, sunt de acord cu această dorinţă a lor de a vrea să pară mari“, a mai precizat psihologul.
