40 de bătrâni care primesc îngrijire în cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socio-Medicală (SPASM) Craiova, cunoscut sub denumirea generică de azilul de bătrâni, vor fi alungaţi din instituţie. La „recomandarea“ Inspecţiei Sociale (IS) Dolj, aflată în subordinea MMFPS, cei care nu au domiciliul în Craiova vor fi externaţi şi trimişi în localităţile care figurează în actele lor de identitate. În situaţia în care planul de restructurare a Serviciului nu dă roade, se recomandă chiar închiderea lui.
Înfiinţată în perioada anilor ‘70, instituţia de pe strada Tabaci din Craiova a fost, pe rând, azil de bătrâni, cămin de bătrâni, Centru de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, pentru ca, din 2005, să devină Serviciul Public de Asistenţă Socio-Medicală. Aici sunt internate 350 de persoane vârstnice cu probleme sociale, dar şi cu grave afecţiuni de sănătate, cum ar fi maladia Alzheimer şi diferite forme de demenţă. Într-un cuvânt, oameni pe care familiile nu-i mai vor sau se găsesc în imposibilitatea de a le purta de grijă, oameni cărora viaţa nu le-a mai dat nici o şansă şi i-a condamnat să-şi trăiască ultimii ani într-o instituţie.
Dar şi aici liniştea le este tulburată uneori, după cum bate vântul şi se schimbă politicile. Recent, în urma unui control efectuat de IS din cadrul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Serviciul este ameninţat cu reorganizarea. Neregulile găsite aici, după cum spun reprezentanţii ministerului, au adus insitituţiei şi o amendă de 3.000 de lei, urmată de „un plan de măsuri“.
„Adoptarea de către Consiliul Local Craiova a unei hotărâri privind restructurarea/închiderea Serviciului Public de Asistenţă Socio-Medicală Craiova, care să cuprindă şi etapele de realizare. Transferul celor 13 beneficiari în judeţele de domiciliu. Întocmirea unui plan de reorganizare a serviciului, identificarea şi crearea de servicii alternative, în funcţie de categoriile de beneficiari din cadrul serviciului. Externarea şi reorientarea către o unitate medico-socială a persoanelor considerate «cazuri sociale», fără certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecţie socială. Înfiinţarea unui centru de recuperare şi reabilitare pentru persoanele cu handicap. Reamenajarea şi recompartimentarea vechilor spaţii aparţinând actualului centru şi înfiinţarea unui centru pentru persoane care suferă de maladia Alzheimer şi de alte forme de demenţă. Înfiinţarea unui centru de zi, dar şi a unor servicii de îngrijire la domiciliu care să asigure menţinerea persoanei cu handicap în mediul propriu de viaţă, în familie şi în comunitate. Indicată este şi elaborarea proiectelor şi identificarea surselor de finanţare“, transmite Biroul de presă al MMFPS. Numărul persoanelor cazate la SPASM Craiova este una dintre condiţiile principale pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile de către consiliul local, sub a cărui autoritate se află instituţia. Pentru a primi banii europeni, Serviciul ar trebui să trimită acasă 150 de bătrâni dintre cei 350, câţi sunt cazaţi în prezent aici. Iar structura şi organizarea actuală a Serviciului este departe de standardele impuse de normele europene, cel puţin aşa susţin reprezentanţii Inspecţiei Sociale din cadrul MMFPS.
Trimişi la domiciliul… din buletin
Hotărârea conducerii Serviciului de a-i trimite în localităţile de domiciliu a căzut ca un trăsnet pentru unii dintre bătrâni, care nu mai au nici o legătură cu oraşul trecut în actul de identitate. Sunt de ani buni în Craiova, iar transferul în centre similare din alte localităţi este pentru ei echivalentul unei drame. Disperaţi şi în acelaşi timp revoltaţi, vârstnicii au încercat să cerşească îndurare. Au căutat sprijin chiar la uşa primarului din Craiova, de unde au fost luaţi de SMURD şi au ajuns pe un pat de spital.
Este cazul bătrânilor Nicolae Tudor, nevăzător, şi Tereza Iordache, amândoi din Arad şi care, de când sunt internaţi la SPASM, au format un cuplu. Săptămâna trecută, când au primit vestea că urmează să fie transferaţi la un serviciu similar din Arad, unde figurează că au domiciliul, au încercat să găsească înţelegere la primărie. Numai că bătrâna, cunoscută cu afecţiuni cardiace, a leşinat în incinta clădirii administraţiei locale şi a ajuns la Unitatea Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului de Urgenţă Craiova.
„Unde să ne ducem noi? Acolo nu avem pe nimeni. Aici suntem de 24 de ani, aici am trăit. Nu ne ducem la Arad. Am ajuns să fim alungaţi ca nişte câini. Abia ne mai târâm“, se tânguieşte Nicolae Tudor. Stă aşezat pe unul din scaunele de la UPU, cu pleoapele lipite peste scobiturile ochilor. Aşteaptă veşti despre Tereza şi întoarce instinctiv capul când cineva vorbeşte în apropierea lui. După ce a fost stabilizată, femeia a fost internată la Clinica de Cardiologie, unde se află şi în prezent.
Pusă să rupă pisica în două, directoarea Serviciului, Mihaela Deaconeci, a trecut la fapte. „Noi am întocmit listele cu persoanele care au domiciliul în alte judeţ şi în judeţul nostru. Am făcut adrese către serviciile din aceste zone, cum ar fi Bucureşti, Arad, Gorj, Olt, Mehedinţi. Am vorbit cu oamenii, pentru a-i pregăti şi a avea totodată acceptul lor. Unii dintre ei nici nu vor să audă, sunt în vârstă, s-au obişnuit aici, poate e şi teama de ceva nou, necunoscut. Oricum, ei nu vor fi aruncaţi în stradă, aşa cum au făcut unii dintre aparţinători, care i-au lăsat la poarta noastră. Am făcut adrese către consiliul local, consiliul judeţean şi centrele în care urmează să-i transferăm. Este o hotărâre venită de la minister şi încerc să o duc la îndeplinire. Este foarte greu, pentru că avem de-a face cu persoane în vârstă, cărora o stare emoţională puternică le poate fi fatală“, a spus Deaconeci.
Fără alternativă
Prin urmare, pe lista neagră a externalizării, urmată de transferul în alte servicii, se găsesc 13 bătrâni care vor lua drumul altor judeţe din ţară, iar alţi 27 vor ajunge în cele şapte servicii ale judeţului Dolj, aflate în localităţile Cetate, Sadova, Melineşti, Brabova, Amărăştii de Jos, Bechet, Pleniţa. Pentru ei, în Craiova nu mai există alternativă. În oraş, nu funcţionează un centru de zi, unde familia să-i poată lăsa, iar seara şi la final de săptămâna să-i ia acasă. Aşa cum nu există un centru pentru tratarea şi îngrijirea persoanelor cu maladia Azheimer, iar în SPASM Craiova sunt în îngrijire astfel de cazuri. Poate şi din cauza lipsei de decizie a autorităţilor locale, care şi acum, în al doisprezecelea ceas, încă mai analizează.
„La nivelul administraţiei locale se analizează situaţia creată. Cu siguranţă, se vor găsi soluţii optime pentru remedierea deficienţelor constatate în activitatea centrului. Totodată, se vor asigura persoanelor internate aici serviciile de care au nevoie până la transferarea lor în alte centre“, a precizat Carmen Licu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.
S-a închis uşa SPASM
De săptămâna trecută, la SPASM Craiova au început externările, trei persoane fiind deja transferate în centre din judeţul Mehedinţi, respectiv localităţile Strehaia şi Bâcleş. Totodată, Serviciul a încetat să mai facă internări, deşi în perioada rece se înregistrează un aflux de persoane abandonate la uşa SPASM Craiova.
Sinucidere la cămin
Cum un necaz nu vine niciodată singur, o femeie de 87 de ani a murit ieri, după ce s-a aruncat de la etajul patru al căminului. Constanţa Cumpănaşu era din Craiova şi suferea de demenţă mixtă, iar în jurul orei 6.00 dimineaţa a prins un moment între vizitele asistentelor şi a sărit pe geam.