În Dolj, în acest an, 14 copii au fost adoptaţi, alţi opt fiind încredinţaţi unor posibile familii. Cei mai mulţi orfani mai aşteaptă, din cauza etniei, vârstei sau a problemelor de sănătate, existând puţine şanse ca ei să-şi găsească părinţi.
La noi adopţia este o loterie. Statul a ajuns în situaţia să ofere unor familii copii abandonaţi şi nu să găsească unor orfani o familie. În Dolj, copiii adoptabili sunt destul de puţini, doar 75, dar numărul celor care îşi doresc cu adevărat să ia acasă un copil este şi mai mic. Posibilii părinţi stabilesc câteva condiţii înainte de a porni pe acest drum al înfierii. Prima ar fi ca viitorul lor copil să nu fie de etnie romă, alta să fie de numai câteva luni. Foarte puţini copii ajunşi la vârsta gimnaziului mai au şansa să îşi găsească un cămin, iar cei cu dizabilităţi sunt condamnaţi din start. „În evidenţele Direcţiei avem în prezent 75 de copii adoptabili. Dintre aceştia, 39 sunt sănătoşi clinic şi nu ridică nici o problemă. Din păcate, alţi 36 au probleme de sănătate şi au slabe şanse să ajungă într-o familie. Nimeni nu îi vrea. Pe lista de aşteptare se găsesc 19 familii. Solicitările lor sunt ca minorii să fie între 3 şi 18 luni, cel mult 36 de luni. Rar se întâmplă ca un copil ajuns la vârstă şcolară să fie acceptat de o familie“, a spus Lidia Nicu, şef Serviciu adopţii din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dolj.
Pregătirea adopţiei durează un an
Procedura adopţiei dezarmează multe familii dornice să aibă un copil. După ce trec prin calvarul unor încercări de a avea un copil, adoptatorii acceptă cu greu toată procedura evaluării, care se desfăşoară pe parcursul a 60 de zile. „Familia care doreşte să adopte un copil depune la Direcţie o cerere plus actele necesare. Pe perioada evaluării, solicitanţii se întâlnesc cu responsabilul de caz, cu psihologul, dar şi cu celelalte familii solicitante. După aceste etape primesc un atestat pentru adopţie. După obţinerea atestatului, au la dispoziţie un an ca să adopte. În caz contrar, o iau de la capăt. Sunt familii care se găsesc la a doua, a treia solicitare. Cei mai mulţi impun anumite condiţii pe care copilul trebuie să le îndeplinească şi nu renunţă la ele, din care cauză se pierde mult timp“, a explicat Lidia Nicu.
Obţinerea atestatului aduce cu ea şi partea cea mai frumoasă, întâlnirea cu copilul pe care îl pot adopta. Aici începe dezamăgirea pentru mulţi, fiindcă „potrivirea practică“, cum sunt denumite generic aceste întâlniri, nu este ceea ce solicitanţii şi-ar fi dorit: „copilul este prea brunet“, „copilul este prea mare“, „copilul nu are un comportament adecvat“. La cealaltă extremă sunt cazurile fericite, ale celor care, din momentul în care văd copilul, nu se mai pot despărţi de el, oricum ar fi.
Corina N. are atestat de adopţie de doi ani. În luna august acesta va expira. O va lua de la capăt cu alte analize, anchete sociale, acte pentru cel de-al treilea atestat. Îşi doreşte din tot sufletul un copil, dar să fie băieţel mai mic de trei ani şi să nu fie de etnie romă. Este posibil să aştepte ani întregi sau cazul ei să se rezolve odată cu celălalt atestat. A trimis solicitări şi către Oficiul pentru Adopţii, dacă nu găseşte în Dolj copilul la care visează, poate are mai multe şanse în ţară.
Şi-au găsit părinţi
Ultima etapă în anevoiosul proces al adopţiei este confruntarea cu părinţii naturali şi decizia instanţei de judecată. După 90 de zile, adoptatorului îi este încredinţat de către instanţă copilul. Chiar şi în acestă fază, familia poate renunţa la cel mic. Reprezentanţii Direcţiei doljene spun că au fost cazuri de posibili adoptatori care au renunţat tocmai în această etapă. Familia în cauză mai avea un copil şi tot timpul făcea comparaţii între propriul copil şi noul venit. Nu au avut răbdare să aştepte să se deprindă cu noul mediu şi sub pretextul că nu se poartă precum copilul lor au abandonat ideea adopţiei şi au renunţat la minor.
La final, instanţa decide încuviinţarea adopţiei, iar numele copilului este schimbat după cel al familiei adoptive. Încuviinţatea se face cu acordul părinţilor naturali, cel puţin a mamei. Aceştia îşi dau consimţământul rapid, pentru că vor să scape repede de copiii nedoriţi. În acest an, Tribunalul Dolj a acceptat 14 dosare de adopţie şi opt încredinţări.
Un singur părinte
Adopţia poate fi făcută şi de o singură persoană, care nu are un partener de viaţă. O craioveancă a reuşit să adopte doi minori, fraţi. În prezent, aceasta se află în Spania, unde şi-a format o familie.
