Vorbim despre Europa

Lucrarile sesiunii generale a Conventiei Europene se desfasoara joi si vineri, la Bruxelles. Pe ordinea de zi este inscrisa si rezolvarea cererilor care au parvenit de la tarile candidate cu ocazia sedintei inaugurale a conventiei, iar analiza lor (precum si a sugestiilor oferite de prezidiu) poate sa indice cu relativa precizie rolul real care este atribuit acestor tari in discutia asupra viitorului Europei. Caci, dupa cum vom vedea, chiar si democratia institutionala are limitele ei. Extrem de clare.

Ce anume cer, in grup, tarile candidate ? In primul rind, sa beneficieze de doi reprezentanti (unul desemnat de guverne si celalalt de catre parlamentele nationale) sau, cu titlu de compromis, sa detina cel putin un reprezentant in prezidiu. In al doilea rind, sa beneficieze de un regim lingvistic analog sau apropiat aceluia al statelor membre, adica fie sa beneficieze de traducere simultana, fie/si ca documentele sa fie traduse in limba lor nationala. In sfirsit, dorinta de a avea un reprezentant la nivelul Secretariatului General. Toate acestea in conditiile in care, reamintim acest lucru, reprezentantii tarilor candidate au dreptul sa participe liber la dezbaterile din conventie, dar nu sa si voteze vreuna dintre motiuni, rezolutii sau texte finale, cu toate ca va exista mentionata o indicatie privind sensul preferintelor lor. Dat fiind faptul ca esentiale vor fi dezbaterea si decizia in favoarea unui proiect de Constitutie Europeana, la modul practic este imposibil de negat rolul de observator activ (dar nimic in plus) acordat reprezentantilor tarilor candidate. De aici si dorinta lor de a putea avea macar o voce la nivelul organismelor reale de decizie : Prezidiul si Secretariatul General.

Care este insa raspunsul Prezidiului Conventiei ? Diplomatic si concesiv, precizind: „Chiar daca in declaratia finala de la Laeken nu s-au prevazut locuri in Prezidiu pentru tarile candidate, Prezidiul ar fi gata sa vina in intimpinarea acestor preocupari si sa invite la toate reuniunile sale o persoana care ar avea statutul de « invitat » si ar proveni dintr-o tara candidata dintre reprezentantii de parlamente nationale“. Raspuns oarecum cetos, deoarece nu precizeaza cu exactitate decit statutul de „invitat“, fara a da lamuriri suplimentare asupra competentelor si nivelului sau posibil de decizie, elemente absolut esentiale pentru a determina daca statutul persoanei respective nu este doar unul strict decorativ. Pe de alta parte insa, se da cistig de cauza celuilalt punct, reprezentarea la nivelul Secretariatul General, anuntindu-se ca „in acest moment are loc recrutarea unui candidat provenind dintr-o tara candidata“.

In problema lingvistica, iarasi o solutie de compromis. Chiar daca se anunta totala imposibilitate de a oferi translatie simultana si traducerea tuturor textelor, au fost contactate misiunile diplomatice nationale ale tarilor candidate pe linga UE care, evident, au „indicat ca ar putea furniza traducerile in limbile respective a notelor sintetice privind sesiunile plenare si a contributiilor reprezentantilor lor“, toate aceste documente urmind sa fie difuzate in corpul comun de comunicari oficiale pe site-ul conventiei.

Dar, in zilele reuniunii de la Bruxelles, va demara un proces foarte important, cel definit ca „faza de ascultare“ la nivelul conventiei. Intreaga prima sesiune va fi consacrata ascultarii tuturor punctelor de vedere ale fiecaruia dintre membrii conventiei „pentru a se sti ce asteapta fiecare, personal, de la Europa secolului XXI“. Cu aceasta ocazie, vom avea in fine posibilitatea sa aflam ce asteapta de la Europa de miine politicienii si alesii poporului desemnati de Romania pentru a ne reprezenta interesele profunde in aceasta dezbatere: Hildegard Puwak, Liviu Maior, Puiu Hasoti. Este foarte important deoarece, in ciuda faptului ca dezbaterea aceasta este animata de puncte de vedere multiple provenind din fiecare tara candidata, din Romania nu este preluat decit un singur text, cel anuntat ca a fi prezentat la Laeken de primul ministru Adrian Nastase. De atunci, nici un asemenea text romanesc nu a mai fost preluat pe site-urile comunitare, constatind cu parere de rau ca lipsim la categoria „pozitii esentiale“, acolo unde am regasit pozitiile poloneze sau maghiare…

Dar mai este un element de interes, cel legat de rolul si de ponderea vocii „societatii civile“ in dezbaterea privind viitorul Europei. Dupa cum s-a anuntat de foarte multe ori, dupa constatarea fundamentala facuta la Laeken de conducatorii politici ai Europei privind nevoia urgenta de „a apropia institutiile europene de cetatean“, Conventia Europeana a precizat ca se va institui o formula originala de consultare a societatii civile, organizatiile nonguvernamentale din toate tarile europene fiind chemate sa intre in dezbatere si sa-si formuleze opiniile. Asa se si intimpla, din fiecare dintre tarile europene selectindu-se o organizatie reprezentativa nonguvernamentala specializata pe tematica europeana. Din pacate, poate din lipsa unei asemenea institutii a societatii civile, Romania este singura tara in care societatea civila este reprezentata (asa cum se prezinta situatia pe site-ul oficial al UE, EURACTIV, sponsorizat printre altii si de tara noastra) de un organism guvernamental, Ministerul Integrarii Europene. In fine, o alta dimensiune importanta a conventiei in care nu am identificat pina acum nici un mesaj romanesc : organizatiile de tineret, cu un lobby extrem de puternic si de activ atit la Bruxelles, cit si in foarte multe capitale europene, organizatoare de multiple manifestatii care au culminat cu semnarea unui document comun de pozitie privind viitoarea Constitutie Europeana.