Federaţia Internaţională de Atletism a anulat din statistici toate performanţele atletei americane, începând cu 1 septembrie 2000, ordonându-i restituirea medaliilor ca urmare a faptului că a recunoscut că s-a dopat .
Federaţia Internaţională de Atletism a tăiat în carne vie în privinţa cunoscutei atlete Marion Jones. În urma mărturisirilor făcute de americana originară din Insulele Belize, IAAF a şters toate performanţele acesteia din statistici, începând cu 1 septembrie 2000, ordonând, în special, restituirea celor cinci medalii cucerite la JO de la Sydney 2000. Altă decizie a IAAF luată în consiliul de la Monaco a fost suspendarea lui Marion Jones timp de doi ani, hotărârea confirmând sancţiunile instanţelor naţionale – federaţie şi agenţie antidopaj.
„Considerând că Marion Jones a recunoscut că a utilizat substanţa interzisă «the clear» începând din 1 septembrie 2000 şi că acceptă sancţiunea cuvenită, consiliul IAAF a precizat consecinţele următoare: descalificarea lui Marion Jones din toate competiţiile, începând din 1 septembrie 2000, şi anularea tuturor rezultatelor începând cu aceeaşi dată“, se precizează în comunicatul remis publicităţii de forul internaţional.
Prin această hotărâre, IAAF a transmis ştafeta Comitetului Internaţional Olimpic, recomandând comisiei executive a CIO, care se va reuni între 10 şi 12 decembrie, să „descalifice pe Marion Jones şi ştafetele feminine de 4×100 m şi 4×400 m ale SUA de la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000 şi să ordone restituirea către CIO a medaliilor şi diplomelor. Poziţia noastră este clară, în linia a ceea ce am spus întotdeauna. Acum, este rândul CIO să ia o decizie definitivă. M-ar mira să aibă altă abordare“, acesta a fost mesajul semnat de Pierre Weiss, secretarul general al IAAF.
Regrete tardive
După ce şi-a cerut scuze public, campioana detronată a remis deja medaliile de la Sydney către Comitetul Olimpic American, însă unele dintre partenerele sale de concurs şi-au exprimat reticenţa faţă de un gest similar din partea lor. Situaţia sprinterei Marion Jones, care are 32 de ani, este semnificativă pentru ceea ce ar putea fi numit „mărturisiri tardive“. În condiţiile în care noul Cod antidopaj prevede expres drept circumstanţe atenuante mărturisirea faptelor şi indicarea altor vinovaţi, cazul Jones dă semnalul că o astfel de sinceritate trebuie făcută repede, pentru a avea efectele scontate. După ani de suspiciuni şi dezminţiri, Marion Jones a recunoscut abia la începutul lunii octombrie a anului acesta că s-a dopat pe o perioadă de un an, între septembrie 2000 şi iulie 2001, cu TGH, un steroid produs de laboratorul Balco al lui Victor Ponte, produs interzis denumit în argoul sportivilor „the clear“ tocmai pentru că era nedecelabil.
Ţinând cont de toate acestea, pe lângă cele cinci medalii olimpice de la Sydney, dintre care trei de aur, Marion Jones va trebui să restituie şi alte trofee de după 2000, cum ar fi două medalii de la Mondialele de la Edmonton (2001), aur la 200 m şi argint la 100 m. În cele din urmă, s-a ţinut seama, totuşi, de linia moderată a preşedintelui IAAF, Lamine Diack, un admirator al atletei, care a insistat să nu-i fie şterse performanţele din 1997 şi 1999, adică patru medalii, dintre care trei de aur. În schimb, IAAF i-a cerut lui Marion Jones, care s-a declarat „ruinată“, să predea toate câştigurile în bani obţinute în competiţii după 1 septembrie 2000, adică aproximativ 700.000 de dolari.
