Marian Oprea, unul dintre cele mai importante nume ale atletismului românesc, a venit săptămâna trecută la Craiova să-și ridice trofeul pentru „cel mai bun sportiv din județul Dolj“, distincție pe care a primit-o în urma rezultatelor sale, în calitate de sportiv legitimat la CSM Craiova.
Într-un interviu acordat GdS, cel poreclit „Struțul“ a vorbit despre anul competițional 2014, în care a fost la trei centimetri distanță de o medalie mondială și despre obiectivele sale pentru 2015. Totodată, vicecampionul olimpic a tras un semnal de alarmă vizavi de necesitatea susținerii mai intense a tinerilor atleți. Triplusaltistul în vârstă de 32 de ani, originar din Pitești, este atletul care a adus ultima medalie pentru România la o competiție de anvergură, în 2011, și în care toată lumea își pune speranța că va obține medalie la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016.
GdS: Marian, ai revenit la Craiova pentru o festivitate de premiere. Cum a fost întâlnirea sau reîntâlnirea cu oltenii?
Marian Oprea: Întotdeauna am venit cu gânduri frumoase în Craiova. Am destul de multe amintiri aici, încă din 2000, de când am început Facultatea de Educație Fizică și Sport. Acum sunt și mai încântat pentru că pot să reprezint un club din Bănie.
GdS: Ești legitimat la CSM Craiova de la începutul acestui an. Cum decurge colaborarea?
M.O.: Chiar foarte bine. Până acum nu am întâmpinat probleme și nici nu aș vedea de ce, atâta timp cât tot ce am convenit la început de drum s-a respectat în foarte mare măsură. În plus, sunt de aproape un an aici și mă îndoiesc că s-ar putea întâmpla lucruri mai puțin plăcute în perioada asta de timp.
Mă înțeleg bine cu colegii de la CSM, cu unii am copilărit
GdS: La CSM Craiova este un grup de atleți foarte buni. Unii au declarat că au avut ce învăța de la tine. Cum te înțelegi cu ei?
M.O.: O bună parte dintre atleții de la CSM Craiova avem un istoric destul de lung. Suntem colegi în această ramură sportivă de foarte mulți ani și ne înțelegem foarte bine. Cu unii dintre ei chiar am copilărit și nu am avea cum să nu ne înțelegem bine. Toți avem de învățat unii de la ceilalți și nu cred că doar ei sunt cei care au învățat de la mine, și eu învăț pe parcurs destul de multe lucruri de la majoritatea oamenilor cu care colaborez sau îmi petrec timpul.
GdS: Ești născut în Pitești, ai fost legitimat la Rapid, acum reprezinți cluburile Dinamo București și CSM Craiova și ai fost desemnat cel mai bun sportiv din județul Dolj. Cum este?
M.O.: Dacă privim doar din această perspectivă, putem zice că îmi extind palmaresul pe mai multe județe. Nu am luat în mod deosebit în considerare acest aspect niciodată. Este dificil să rămâi mult timp într-un singur loc, deoarece constanța nu este un lucru care ne caracterizează, și mă includ aici și pe mine. Mi-aș fi dorit ca de-a lungul carierei să rămân doar la un club, sau două, pentru că ne permite legea, dar nu s-a putut și am fost nevoit să fac mereu o schimbare în sensul ăsta pentru a putea să continuu cariera la nivelul dorit de mine și de toată lumea, în acest caz cluburile. Reprezint Dinamo și CSM Craiova și sunt foarte mulțumit de această colaborare.
E trist că poți ajunge atletul anului fără să câștigi vreo medalie
GdS: În 2013 ai fost desemnat atletul anului în România. Ți-ai exprimat atunci dezamăgirea vizavi de rezultatele din atletismul românesc din acel an și te-ai referit și la condițiile de pregătire.
M.O.: Este o schimbare mare în percepția mea, mai ales de când am ajuns la acest nivel de performanță, și sunt ceva ani buni. Ceea ce acum înseamnă cei mai buni atleți nu are nimic în comun cu ceea ce îmi amintesc eu că însemna odată și cred că ar trebui să însemne și în momentul de față. Judecând prin perspectiva atletismului general, este puțin trist că poți ajunge cel mai bun atlet al anului fără să câștigi vreo medalie. De obicei, ajungea la acest nivel atletul care obținea cea mai strălucitoare medalie, dacă nu cele mai multe medalii dintre cei nominalizați. În momentul de față, lucrurile nu stau chiar așa și, profesional vorbind, nu aș putea spune că mă bucură. Pot să privesc spre faptul că am luat încă un trofeu, dar chiar nu mă încălzește cu nimic. Nu ăsta este scopul meu ca și sportiv.
GdS: De curând s-a anunțat componența lotului olimpic pentru anul următor, din care și tu faci parte. Crezi că vreun sportiv tânăr, de exemplu, va putea face un salt spectaculos în scurt timp din lotul național către lotul olimpic?
M.O.: Nu am nici o informație legată de cine face parte din lotul olimpic. Într-adevăr, este cel mai înalt nivel din punct de vedere al pregătirii pentru performanță, dar cred că este important și ce se face la celelalte niveluri și ar trebui susținuți mai intens, mai ales tinerii, pentru că în prezent este o problemă destul de mare să convingi copii și tineri atleți să continue cariera sportivă. Lipsa siguranței financiare îi descurajează în condițiile în care primesc doar indemnizație de efort.
Locul patru la Mondiale nu este unul dezastruos
GdS: Este vremea bilanțului. Cum ai caracteriza parcursul tău în acest an?
M.O.: A fost un an bun. Aveam un singur obiectiv care ar fi trebuit să fie mai îndrăzneț, și anume câștigarea unei medalii la o competiție importantă. Din păcate, am terminat cu locurile patru, respectiv cinci la Campionatul European și Campionatul Mondial, dar în nici un caz nu aș putea spune că a fost un an rău. A fost un an important, pregătitor pentru Jocurile Olimpice.
GdS: La Mondialele de sală din Polonia ai fost la trei centimetri distanță de medalia de bronz. Ai trecut peste amărăciunea ratării podiumului?
M.O.: Nu știu dacă se poate spune amărăciune. Sunt aspecte destul de evidente în ceea ce înseamnă competiție sportivă, mai ales la așa nivel ca și Campionatul Mondial, și nu cred că sunt sportivi prea mulți – din punctul meu de vedere nici unul nu este – care pot miza pe o medalie și, cu siguranță, așa se va întâmpla. Așa cum am mai spus, este o competiție mare, importantă, toți atleții fac tot posibilul să câștige medalie și asta nu înseamnă că locul patru este dezastruos. Mi-aș fi dorit o medalie, dar trebuie să mai muncim puțin și sper că voi câștiga la următorul campionat.
Planurile pentru Rio
GdS: Știm că ești un om optimist, dar totodată realist. Ce ți-ai propus pentru Jocurile Olimpice de la Rio din 2016?
M.O.: Cred că voi mai putea aborda decât o singură ediție a Jocurilor Olimpice, cea din 2016, și sunt încrezător în tot planul de pregătire pe care îl avem, sunt încrezător și în condițiile, și în oamenii cu care colaborez în ultimul timp, și dacă nu se va schimba nimic, avem toate premisele pentru un loc cât mai bun la Jocurile Olimpice.
GdS: Care sunt obiectivele tale pentru anul următor?
M.O.: Sper să duc la bun sfârșit planul de pregătire și să îmbunătățesc cât mai mult rezultatele, în tot ceea ce înseamnă antrenament și competiție. 2015 este un ultim test, o ultimă treaptă spre Jocurile Olimpice. Totul este bine, sperăm la mai bine.
GdS: Dacă tot ești legitimat la Craiova, când te-ar putea vedea craiovenii la lucru, mă refer la un concurs, eventual pe noul stadion de atletism care ar trebui să se construiască anul viitor?
M.O.: Un stadion de atletism în Craiova este cea mai bună soluție de a menține viu acest sport, iar următorul pas este organizarea de competiții de anvergură cât mai mare, ceea ce nu poate fi decât benefic pentru atletismul românesc și în mod deosebit pentru cel doljean. Sper ca aceste lucruri să se întâmple în termenul stabilit și în aceste condiții încă voi mai fi activ și cu mare drag aș concura pe acest stadion.
