Zeci de ani de antrenamente dure, o sumedenie de diete drastice înaintea competițiilor, accidentări sâcâitoare, viață extrasportivă exemplară, mulți bani cheltuiți pentru înalta performanță, cam asta a însemnat viața lui Costel Torcea. Toate astea din pasiune pentru culturism, sport pe care îl practică din septembrie 1982 și care i-a adus un „sac“ de medalii naționale și internaționale. „Gladiatorul“ Torcea a ignorat cei 50 de ani din buletin și după o pregătire draconică a urcat pe scena Campionatului European, desfășurat recent în Barcelona, la Santa Susanna mai exact, și a lăsat asistența cu gura căscată: a avut mușchi de „aur“. Da, Costel Torcea a devenit campion european la Masters, secțiunea 80 kg – vârsta 50-59 de ani, rezultat care i-a umplut inima de bucurie și de mulțumire, nu și conturile, fapt cu care s-a obișnuit de-a lungul timpului. Revenit în Bănie după experiența petrecută cu lotul național în Spania, Costel Torcea a acordat un interviu, în exclusivitate pentru GdS, în care a explicat ce reprezintă această victorie pentru el, cât de greu i-a fost să cucerească aurul și ce obiective și-a propus pentru viitor.
„Am muncit pentru această performanță timp de 30 de ani“
GdS: Cum vă simțiți ca proaspăt campion european la culturism masters?
Costel Torcea: Acum încep să realizez că este performanța pe care mi-am dorit-o cel mai mult și am muncit pentru ea timp de 30 de ani. Nu m-am așteptat că voi obține aurul, pentru că am mers în Spania cu gândul să închei Campionatul European pe unul dintre primele șase locuri. Faptul că am ieșit campion cred că se datorează seriozității și muncii asidue de doi ani, special pentru această provocare.
GdS: Cât de greu a fost pe scenă?
C.T.: Foarte greu, pentru că am avut nişte rivali în mare formă. Nivelul competiției este foarte mare comparativ cu anii trecuți. Se pare că de la an la an iubitorii acestui sport fac eforturi din ce în ce mai mari ca să arate bine la vârste înaintate. M-a fascinat foarte mult categoria de vârstă „peste 65 de ani“. Sincer vă spun că i-am admirat pe toți cei șase finaliști și mi-am zis că aici trebuie să ajung și eu. Este greu, dar nu imposibil atunci când te respecți și când ai în spate niște persoane dragi și iubitoare, care te susțin necondiționat, așa cum am eu, și vreau să le mulțumesc pe această cale. Acest titlu îl dedic în totalitate lor, pentru că doar datorită lor am reușit să continui pasiunea asta a mea. Familia și câțiva prieteni m-au ajutat să merg mai departe în momentele în care eram hotărât să renunț.
A avut galerie puternică
GdS: Ce susținere ați avut în Spania?
C.T.: Am rămas încântat de galeria pe care am avut-o în sală. Totodată, am constatat că prietenii și, totodată, colegii mei de lot erau puțini comparativ cu numărul celor care strigau de lângă scenă. A fost ceva de vis, ce să spun. Au venit foarte mulți români aflați la muncă în Barcelona, ne-au felicitat pe toți din delegația echipei naționale, pentru că am fost 35 de competitori din România la diferite discipline. S-au luat nouă medalii, dintre care trei de aur, una de argint și cinci de bronz.
GdS: Acasă toată lumea a fost entuziasmată, au curs felicitările pe pagina de Facebook.
C.T.: Am primit sute de mesaje și de telefoane cu felicitări când am ajuns în țară. M-au măgulit toate astea și îmi dau putere să lupt în continuare. Le mulțumesc tuturor celor care mi-au ținut pumnii.
GdS: Ați beneficiat de o înțelegere și de un sprijin enorm și din partea colegilor de serviciu și în special al patronului. Cum v-au primit?
C.T.: Este adevărat că la un asemenea nivel, lucrând la privat, trebuie să ai și o înțelegere mare din partea patronului care te plătește. Pot să spun că m-au primit cu o mare bucurie colegii de serviciu, a fost și o satisfacție a lor această medalie. Patronului meu, domnul Petre Popa, îi mulțumesc din suflet, pentru că dintotdeauna a fost alături de mine, de la 18 ani mai exact, și sunt convins că va fi în continuare.
GdS: Glumind puțin, mai au nevoie de stivuitor la locul de muncă?
C.T.: Din fericire, domnul Popa mă protejează și mă obligă astfel să ies mereu campion.
Vrea la mondiale
GdS: Această medalie ce v-a adus pe lângă glorie? Financiar contează în vreun fel?
C.T.: Medalia asta de aur îmi aduce doar satisfacție sufletească, mie și celor care mă iubesc. Simt că pentru asta trăiesc. Dacă am intrat în hora asta de la vârsta de la 18 ani, vreau să continui până când nu voi mai putea. Bani? Nu am primit niciodată. Nici de la federație, nici din partea autorităților locale, deși poate că aș fi meritat și eu puțină atenție, pentru că eu și clubul meu, CS Gladiator Gym, am reprezentat Craiova și nu am făcut-o oricum. Am făcut sacrificii mari din acest punct de vedere și m-am hrănit doar cu diplome, medalii și cupe.
GdS: Până la 65 mai aveți destui ani și, probabil, vor urma multe alte trofee. Ce obiective v-ați mai propus?
C.T.: Îmi doresc să câștig tot, dar cel mai mult să fiu sănătos și să mă bucur de rezultat. Sper să-mi apăr titlul în continuare și, de ce nu, vreau să atac titlul mondial sau măcar să prind o finală mondială.
GdS: În toamnă sunteți iarăși suprasolicitat. Despre ce este vorba?
C.T.: În toamnă va avea loc un circuit de concursuri la care am participat și anul trecut pentru a mă putea califica la Campionatul European. Invitațiile pe adresa clubului Gladiator Gym au sosit deja. Dacă mă voi simți bine și mă voi pregăti așa cum știu eu, pentru că de data asta recunosc că vin după o perioadă foarte istovitoare, voi da curs invitațiilor. Deocamdată, mă gândesc și vreau să văd cât de repede se reface organismul meu după o asemenea pregătire.
GdS: Ca antrenor, ce provocări vin?
C.T.: Trebuie să am o discuție cu copii mei de la sală, pentru că în toamnă ne așteaptă un campionat național și sper să-i conving, să-i motivez să meargă și, bineînțeles, să urce pe podium. Sper să nu se identifice niciodată cu mine și să fie ei însăși, să se pregătească bine și să se prezinte în cea mai bună formă, pentru că noi, cei de la Gladiator Gym, ne pregătim doar pentru podium, pentru a fi campioni.
