au fost pe măsură
Sportul românesc și cel craiovean au pierdut un mare profesionist. Inima antrenorului emerit de spadă Dumitru Popescu a încetat să mai bată ieri-dimineață, la 72 de ani. Oamenii care l-au cunoscut pe marele antrenor craiovean au ținut să-și exprime regretul și au transmis condoleanțe familiei celui care a scos generații întregi de campioni.
Loredana Dinu: A contribuit la educația mea
Multipla campioană mondială și europeană Loredana Dinu (fostă Iordăchioiu) este, de departe, cea mai reprezentativă sportivă a lui Dumitru Popescu. Pentru spadasina craioveană, antrenorul a fost ca un tată, iar când a aflat că acesta nu mai este, cu greu și-a găsit cuvintele.
„Azi mi-a murit un părinte. Nu doar un antrenor, ci un tată. Pot spune că m-a crescut de la 11 ani, m-a educat, m-a protejat, a încercat să mă învețe numai de bine și să-mi transmită toate secretele scrimei. A contribuit enorm la educația mea și m-a susținut necondiționat. Cuvintele nu își au rostul acum, sunt alături de familie și le transmit să fie puternici. Sportul românesc și scrima românească mai ales au suferit o pierdere enormă. Nu am întâlnit om mai pasionat de sport ca profu’. Și-a dedicat viața scrimei și a contribuit enorm la performanțele scrimei românești. Îi voi păstra amintirea vie în inima mea și cu siguranță voi încerca să fiu mai bună, pentru el, pentru «Maître», care a făcut istorie“, a transmis spadasina, care este componentă a lotului național.
Alt sportiv de lot național, Robert Rigo, a lucrat cu Dumitru Popescu ani de-a rândul, la centrul olimpic, și a spus că toate rezultatele pe care le va obține de acum încolo le va dedica celui căruia oamenii din lumea scrimei îi spuneau „Maître“ sau „Sem“.
„Acum 20 ani am fost chemat la lotul național din Craiova de către domnul antrenor emerit Dumitru Popescu. Timp de opt ani am învățat scrimă de la dânsul, sacrificii multe, competiții, medalii, bucurii, tristețe. Îi datorez totul. M-a învățat scrimă zi de zi. Îmi aduc aminte cum îmi zicea: «Robi, hai tată, trage de tine!». Rezultatele pe care le voi obține în continuare le voi dedica domnului profesor. Nu am cuvinte. Domnule profesor, nu o să vă uit niciodată și, când ne vom revedea, aș mai vrea o lecție de scrimă! Sunteți în inima mea“, a scris Robert Rigo pe un site de socializare.
Alecu: Îmi spusese ieri că vrea să meargă cu mine la țară
Antrenorul Mircea Alecu îl cunoștea pe Dumitru Popescu de multă vreme. Au fost colegi mai peste tot și îi lega o sinceră prietenie. Mircea Alecu a povestit ieri că decesul lui Dumitru Popescu reprezintă o pierdere enormă pentru scrima craioveană, cea pe care regretatul antrenor a slujit-o atâția ani, scoțând sute de campioni.
„Cu Dumitru Popescu am fost colegi de clasă încă de la gimnaziu. Apoi, din 1975, am fost colegi de club peste tot și prieteni. Ieri (luni – n.r.) am vorbit cu el și mi-a spus că vrea să meargă la mine la țară, la aer curat, săptămâna aceasta, iar astăzi de dimineață (ieri – n.r.) am primit telefon că a murit. Medicii spun că a fost vorba de un stop cardio-respirator, dar el a avut și alte probleme medicale. Lasă scrima craioveană mult mai săracă, este o pierdere enormă! A avut atâtea performanțe în acest sport pe care l-a iubit și l-a slujit cu pasiune. Numai în ultimii ani a scos campioni băieții de la CS Universitatea, atât la individual, cât și la echipe. A format caractere, dincolo de faptul că i-a învățat scrimă. M-au sunat mulți, după aflarea veștii, că vor să vină să-l conducă pe ultimul drum. Un fost elev va veni tocmai din Caraibe. Dumitru avea relații excepționale cu toți“, a spus Mircea Alecu.
Se ocupa de organizarea Trofeului „Alfredo Bachelli”
În ultima perioadă, Dumitru Popescu a fost nevoit să stea mai multe luni în spital, deoarece a suferit o intervenție chirurgicală la laringe. Nu prea mai putea vorbi, dar internetul i-a devenit o unealtă indispensabilă în dorința de a fi la curent cu toate noutățile – rezultatele elevilor săi și nu numai. Pentru că avea calități de bun organizator, acesta se ocupa chiar zilele acestea de detaliile legate de ediția din acest an a Turneului Internațional „Alfredo Bachelli“, desfășurat în Bănie, în organizarea cluburilor CS Universitatea și LPS „Petrache Trișcu“.
„Era extrem de preocupat și a ținut mereu legătura cu antrenorii și cluburile din străinătate pentru a-i chema aici“, a adăugat Alecu.
Câștigătoarea de anul trecut a competiției, vicecampioana olimpică Ana Maria Brânză, lăuda atunci cuplul de antrenori Popescu-Alecu pentru organizarea de excepție a Trofeului „Alfredo Bachelli“. „Cele mai multe felicitări le merită organizatorii, care anul acesta (2014 – n.r.) s-au autodepăşit. Mircea Alecu şi Dumitru Popescu sunt principalii «vinovaţi» pentru ce se întâmplă aici“, spunea atunci Ana Brânză. Visul lui Dumitru Popescu era ca acest concurs să fie introdus în circuitul Cupei Mondiale.
Pavel Badea, directorul CS Universitatea Craiova, club unde regretatul antrenor a activat până luna trecută, a spus despre Dumitru Popescu că era antrenorul ideal. „Știu că avea probleme medicale, dar sunt mirat de rapiditatea cu care a dispărut dintre noi. Am pierdut un mare om de sport, iar scrima craioveană este mai puternică și datorită dumnealui. Acum vorbisem de Trofeul «Bachelli» și a acceptat să rămână în continuare în club…“.
Cătălin Brândușoiu, directorul adjunct al LPS „Petrache Trișcu“, a dezvăluit ieri că Nicolae Cojocaru, fostul inspector sportiv din cadrul ISJ Dolj, pregătise o diplomă de excelență pentru Dumitru Popescu și căuta un prilej să i-o înmâneze. „Am vorbit cu domnul Popescu de curând despre organizarea Trofeului «Bachelli». De fapt, de la dânsul am învățat să fiu organizator al unor mari competiții. Trăia cu gândul că va reveni cât de curând în sala de scrimă. Domnul Cojocaru îi făcuse o diplomă de excelență și așteptam momentul propice să i-o oferim… Nu am mai apucat“.
Pentru Gheorghe Sbora, alt antrenor valoros al Băniei, dar de handbal, vestea decesului lui Dumitru Popescu a picat ca un fulger: „Odată cu vara sosesc trăsnetele. Așa vine această știre, ne cutremură pe toți cei care l-am cunoscut. Dumnezeu să-i ierte greșelile și să-i odihnească sufletul alături de spada sa“.
A primit Premiul „Mentor pentru Excelență în Educație“
Dumitru Popescu nu a fost doar un mare antrenor, ci și un mare sportiv. A fost multiplu campion național, la toate categoriile, component al echipelor naționale, apoi s-a remarcat prin talentul de a scoate sportivi de excepție. Prin mâinile sale au trecut generații întregi de spadasini, care au adus rezultate excelente României. În urmă cu trei ani a fost recompensat cu premiul „Mentor pentru Excelenţă în Educaţie“ și era tare mândru, spunând că „este un premiu care se acordă o singură dată în viaţă, ceea ce anulează toate celelalte distincţii pe care le-am primit de-a lungul timpului şi care au fost repetabile, este un premiu care îmi dă putere să merg mai departe, să rămân în sala de scrimă, să fiu util acestui sport căruia i-am dedicat întreaga viaţă, întâi ca sportiv, apoi ca antrenor“.
Antrenorul emerit a activat la clubul Olimpia Craiova, la Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trișcu“, la Centrul Olimpic de Spadă, unde a condus echipele masculine de seniori, apoi de juniori, și la CS Universitatea Craiova. A antrenat şi în Maroc. O perioadă a fost și director la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Dolj.
Va fi înmormântat mâine
Înmormântarea va avea loc mâine, la cimitirul Sineasca, ora nefiind încă stabilită. Atunci sunt așteptați foști colegi și sportivi ai regretatului antrenor, reprezentanții Federației Române de Scrimă, dar și Alexandru Mironov, fost președinte al Federației Române de Scrimă, cel care săptămâna aceasta avea programată o vizită în Bănie, oraș atât de drag lui, dar cu un motiv de bucurie, pentru a i se decerna titlul de Cetățean de Onoare. Din păcate, mâine, cu o zi înainte de ceremonie, Mironov îl va conduce pe ultimul drum pe bunul său prieten. Și elevii de la „Trișcu“ vor merge îmbrăcați în alb și îi vor da un ultim salut, cum se procedează în scrimă, marelui antrenor.
La începutul acestui an, înainte de intervenția chirurgicală pe laringe, Dumitru Popescu transmitea celor dragi un mesaj impresionant: „Mă aflu în fața unui asalt dificil cu viața, dar scrima ne-a învățat să luptăm până la ultima tușă, cea care stabilește învingătorul întotdeauna“.
