Rugat să amâne alegerile pentru președinția FIFA din pricina cazului de corupție apărut la nivelul conducerii forului, în urma căruia 14 persoane importante au intrat pe mâna justiției, Joseph Blatter (foto) a ignorat și a câștigat vineri un nou mandat, al cincilea. Elvețianul de 79 de ani și-a dat seama pe parcurs că nu poate lipsi nici el din ancheta justiției elvețiene și americane, laitmotivul fiind legat de procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, ediţiile din 2018 şi 2022, și a decis să se retragă, demisia anunțând-o marți seară. Acesta a indicat că va rămâne în fruntea FIFA până la congresul extraordinar la care va fi ales urmașul său. Domenico Scala, președintele Comisiei de audit și conformitate a FIFA, a declarat că acest congres ar urma să aibă loc între decembrie 2015 și martie 2016.
Demisia lui Blatter a venit la câteva ore după noile acuzații formulate de New York Times, vizându-l de această dată pe francezul Jerome Valcke, secretar general al FIFA și mâna dreaptă a lui Blatter. Valcke a transferat zece milioane de dolari în conturile gestionate de fostul vicepreședinte al organismului mondial, Jack Warner. Conform cotidianului New York Times, care citează mai mulți responsabili federali americani anonimi, transferul – efectuat de trei ori între ianuarie și martie 2008, conform actului de acuzare – a fost realizat dintr-un cont FIFA și reprezintă „un element central al scandalului de corupție care zguduie fotbalul mondial“. FIFA a recunoscut marți că a efectuat un virament de zece milioane de dolari, „în cadrul dezvoltării fotbalului din Caraibe“, însă a asigurat că „nici Jerome Valcke și nici alt înalt responsabil al FIFA nu au fost implicați“.
Sepp Blatter își va pierde și calitatea de membru al CIO, pe care o deține din 1999, atunci când va pleca de la FIFA.
FBI-ul anchetează cazul
La doar o zi distanță de anunțul lui Blatter, presa americană a anunțat că și Biroul Federal de Investigații (FBI) anchetează acest caz și a contribuit la „curățenia“ de la FIFA.
New York Times a scris că Blatter „a încercat de mai multe zile să se distanțeze de acest scandal“, dar autoritățile „speră să obțină cooperarea unor responsabili din cadrul FIFA inculpați pentru corupție“, pentru a strânge lațul în jurul lui Blatter.
Cotidianul newyorkez, dar și ABC News au menționat o anchetă FBI care îl vizează direct pe Sepp Blatter, citând responsabili care au dorit să își păstreze anonimatul, precum și surse apropiate dosarului, însă fără a oferi detalii.
Cele două surse citate susțin că Blatter s-ar afla în colimatorul FBI și al procurorilor americani pentru faptele de corupție și mită care au dus săptămâna trecută la șapte arestări în rândul oficialilor forului fotbalistic mondial.
„Într-un moment în care toată lumea încearcă să-și salveze pielea există, cu siguranță, o cursă legată de cel care va ceda primul“, a declarat o sursă pentru canalul ABC.
„Nu suntem în măsură să răsturnăm toată organizația, dar poate nici nu este nevoie“, a afirmat alt „anonim“, referindu-se la tehnicile de interogatoriu care îi fac pe acuzați să își denunțe superiorii.
CONMEBOL face apel la unitate
Confederația sud-americană de fotbal (CONMEBOL) a făcut apel la unitate între federații pentru o reconstrucție a FIFA, atinsă de uriașul scandal de corupție și de demisia neașteptată a președintelului său Joseph Blatter. „CONMEBOL, în acest moment crucial pentru FIFA, instituție din care facem toți parte, face apel la membrii comunității internaționale de a se angaja fără ezitare să găsească o cale a unității (…) În acest nou cadru mondial va fi fundamental ca toate confederațiile și asociațiile lor naționale să reînnoiască spiritul acestei instituții, care s-a născut și a prosperat pe idealurile sportivității și demnității“, se arată în comunicatul organizației sud-americane.
Foștii contracandidați își pregătesc asaltul
Întreaga tevatură le-a picat numai bine foștilor contracandidați ai lui Sepp Blatter la șefia FIFA. După demisia de marți au reapărut „calculele“, președintele UEFA, Michel Platini, prințul iordanian Ali bin Al Hussein și Michael van Praag, președintele Federației Olandeze, sperând la postul lui Blatter. Ideea a început să le surâdă și altor personalități între timp, pe turnantă putând apărea brazilianul Zico și portughezul Luis Figo.
„Decizia lui Blatter este dificilă, curajoasă și potrivită“, a punctat Michel Platini.
„În cazul unor noi alegeri, prințul Ali este pregătit să preia președinția FIFA cu efect imediat“, a declarat Salah Sabra, vicepreședintele Federației Iordaniene de Fotbal condusă de Ali.
„Mă voi întâlni cu diferite părți săptămâna viitoare, la Berlin (cu prilejul ședinței CEx. al UEFA, înaintea finalei Ligii Campionilor – n.r.), iar apoi voi anunța care sunt planurile mele“, a precizat van Praag.
„Dacă există deschidere, atunci pot candida pentru președinția FIFA“, a spus Zico.
Joseph Blatter
Născut pe 10 martie 1936, la Visp, în cantonul elvețian Valais, Blatter a fost fotbalist în perioada 1948-1971 și a evoluat în liga elvețiană de amatori, după care a fost membru în conducerea clubului Xamax Neuchatel, între 1970 și 1975. Blatter a obținut o diplomă în afaceri și economie la Universitatea din Lausanne și a lucrat inițial pentru Federația elvețiană de hochei pe gheață, dar și pentru celebra firmă de ceasuri Longines, ajungând la FIFA în 1975, unde a început ca director tehnic, după care a devenit secretar general, în 1981, poziție din care a atacat postul de președinte, preluat în 1998, ca succesor al brazilianului Joao Havelange.
Cine sunt acuzații în scandalul FIFA
Iată persoanele care fac obiectul anchetei Departamentului de Justiţie al SUA și Parchetului din Elveția: Jeffrey Webb – preşedintele Confederaţiei de Fotbal din America de Nord, Centrală şi Caraibe (CONCACAF) şi vicepreşedinte al FIFA; Jack Warner – fost preşedinte al CONCACAF şi fost vicepreşedinte al FIFA; Eugenio Figueredo – fost preşedinte al Confederaţiei de Fotbal din America de Sud (CONMEBOL) şi vicepreşedinte al FIFA; Eduardo Li – preşedintele Federaţiei din Costa Rica; Julio Rocha – preşedintele Federaţiei din Nicaragua; Costas Takkas – fost preşedinte al Federaţiei din Insulele Cayman; Rafael Esquivel – preşedintele Federaţiei din Venezuela; José Maria Marin – fost preşedinte al Federaţiei Braziliene; Nicolás Leoz – fost preşedinte al CONMEBOL şi fost membru al CEx. al FIFA; Alejandro Burzaco – preşedintele executiv al unei agenţii media de sport din Argentina; Aaron Davidson – preşedintele Traffic Sports USA şi preşedinte al North American Soccer League; Hugo Jinkis – preşedinte al unei agenţii media cu implicare în fotbal; Mariano Jinkis – preşedinte al unei agenţii media cu implicare în fotbal; José Margulies: acuzat că a intermediat şi facilitat plăţi ilegale.
Persoanele reţinute sunt cercetate pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, de la începutul anilor 1990 şi până în prezent, totalizând peste 150 de milioane de dolari. Totodată, Parchetul elveţian a confiscat, pe 27 mai, documente electronice de la sediul FIFA din Zürich, în cadrul urmăririi penale începute cu privire la fapte, pentru „spălare de bani şi management defectuos“, în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, ediţiile din 2018 Rusiei şi 2022 Qatarului.
UPDATE:
Chuck Blazer a recunoscut că a primit mită în legătură cu ediţia din 2010 a CM
Americanul Chuck Blazer, fost oficial al FIFA, a recunoscut că a primit mită în legătură cu desemnarea Africii de Sud ca gazdă a Cupei Mondiale din 2010 şi că a facilitat acceptarea unei mite cu privire la ediţia din 1998 a competiţiei, din Franţa, informează The New York Times. Blazer a făcut aceste mărturisiri în instanţă, în 2013, conform unor documente date publicităţii miercuri.
„Printre altele, m-am înţeles cu alte persoane prin anul 1992 să facilitez acceptarea unei mite în legătură cu alegerea ţării gazdă pentru Cupa Mondială din 1998. Eu şi alte persoane din Comitetul Executiv al FIFA am fost de acord să acceptăm mită în legătură cu alegerea Africii de Sud ca gazdă a Cupei Mondiale din 2010”, a spus Chuck Blazer.
Chuck Blazer, fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, a pledat vinovat în 2013 la zece capete de acuzare, incluzând complot, înşelătorie, fraudă electronică, şi a plătit o amendă de 1,9 milioane de dolari. Alte trei persoane, printre care doi fii ai lui Jack Warner, şi două companii de marketing sportiv au pledat de asemenea vinovate, în acest caz.
