Venit în vară de la Liga a III-a, de la Câmpulung, mijlocașul Simon Măzărache le-a câștigat respectul celor care i-au urmărit evoluțiile la echipa secundă a CS Universitatea Craiova, marcând la aproape fiecare apariție pe teren. „Maza“ a făcut trecerea cu ușurință sub comanda lui Sorin Cârțu și Emil Săndoi și a jucat atât în Cupa României, marcând contra Bacăului, cât și în Cupa Ligii, cu FC Viitorul, unde a ratat o lovitură de la unsprezece metri, însă în Liga I a bifat doar 32 de minute. Fotbalistul de 22 de ani a acordat un amplu interviu GdS în care își explică statutul și a dezvăluit ambițiile sale legate de CS Universitatea, considerând că are multe lucruri de demonstrat în tricoul alb-albastru.
GdS: Cum vezi partida cu FC Viitorul, revelația Ligii I?
Simon Măzărache: E un meci dificil, pentru că Viitorul are o echipă bună, jucătorii au prins foarte multă încredere în ei. Chiar stăteam de vorbă cu Tănase de la ei, că a fost suspendat și m-am întâlnit cu el acasă, și zicea că e greu să-i învingă cineva la Constanța, dar eu zic că și noi avem un lot bun și cu siguranță nu o să pierdem.
GdS: Când „scuturi“ plasa în Liga I?
S.M.: Sper să se întâmple cât mai repede. De ce nu chiar acum, cu Viitorul. Îmi aștept rândul, dar să știți că la noi e o concurență mare pe posturi. Concurez cu Ivan, Rocha, Bancu, toți sunt în formă. E greu, dar toate la timpul lor. Când o să-mi vină rândul sper să nu mai ies din primul unsprezece.
GdS: Aveți de luat și o revanșă față de ei pentru eliminarea din Cupa Ligii.
S.M.: Da, iar eu în mod special am de luat o revanșă față de Viitorul, că am ratat un penalti acolo. Chiar mă gândeam la asta și vorbeam cu Ivan că, dacă ar fi să dau gol la Constanța, ar fi ceva extraordinar.
GdS: Dacă ați primi un penalti în meciul de sâmbătă, ți-ai asuma execuția?
S.M.: Da, de ce nu. Aș lua mingea. N-aș mai avea evoluțiile de atunci, când eram la primul meci în care am jucat mai mult. Acum aș da gol în proporție de 99%, pentru că am prins încredere în mine, e altceva. Ratarea aia m-a făcut mai puternic. Am văzut că pot să trec peste momentul ăla și a fost ok după.
GdS: Deși ați câștigat la Chiajna, celelalte rezultate ale etapei nu v-au prea ajutat să urcați în primele șase locuri. Ce crezi, prindeți până la urmă play-off-ul?
S.M.: Cu siguranță, pentru că avem una dintre cele mai bune echipe din România, cu jucători tehnici și polivalenți. De noi depinde totul. Pe noi nu ne ajută nimeni, nici arbitrajul și nici rezultatele contracandidatelor. Cu noi nimeni nu face nici o greșeală. Cred că ar fi trebuit să primim câte un penalti la fiecare meci, dar nu ni s-a acordat. Sper să se termine cu greșelile astea de arbitraj.
„Gata, veni Maza și nu pierdem“
GdS: La echipa a doua ai fost decisiv în toate partidele jucate. Băieții par dependenți de tine.
S.M.: Vă dați seama că încerc să fiu cât se poate de profesionist. Fac antrenamente cu prima echipă, iar atunci când sunt trimis la „satelit“ fac tot ce pot ca să aduc un plus jocului. Au prins încredere foarte mare în mine băieții de acolo, de la echipa a doua, și automat că și eu încerc să-i ajut cât pot. Nu vreau să-i dezamăgesc. Chiar făceau o glumă când mă vedeau: „Gata, veni Maza și nu pierdem“.
GdS: Te văd ca pe un frate mai mare?
S.M.: Cred că da. M-am purtat frumos cu ei, i-am ajutat, ei m-au sprijinit pe mine…
GdS: Au avut evoluții din ce în ce mai bune în ultimul timp, dar și ei par urmăriți de ghinion, pentru că la ultimul joc au pierdut la Timișoara în minutul 90+5. Îi susții de la distanță?
S.M.: Da, sigur. Îi sun după meciuri să aflu ce au făcut, cum au jucat și mă bucur alături de ei sau sunt trist, depinde de caz. Vă dați seama că ei au fost lângă mine de prima dată. Ne-am antrenat împreună mult timp și suntem foarte apropiați. Mă bucur că le merge bine jocul în ultimul timp și chiar dacă pierd, pierd foarte greu. O să vedeți că într-un an sau doi, mulți dintre juniorii de acolo vor face față la prima echipă. Sunt jucători talentați și muncitori și au tot viitorul în față.
GdS: Pe cine ai luat sub „aripa“ ta de acolo?
S.M.: Sunt mulți jucători pe care îi simpatizez de acolo. Îmi place jocul lui Jurj, Petre, Iuga, Manea… Sunt mai mulți care arată că de la o zi la alta cresc mult ca evoluție.
Colegii de la echipa mare l-au impresionat
GdS: Dar pe tine cine te-a luat sub „aripă“ la echipa mare?
S.M.: Prima dată m-a luat Mateiu. El m-a ajutat să mă integrez. Stă aproape de mine, e de la Brașov, eu de la Câmpulung și ne-am împrietenit rapid. După, am fost acceptat de toată echipa. Să vă povestesc un lucru care m-a impresionat. La două zile după ce am plecat în pregătire în Austria, când ne întorceam de la un antrenament mai exact, băieții au început să strige în autocar „Mazarache nu uita, Craiova e casa ta!“. A însemnat enorm pentru mine gestul lor. Vă dați seama că eu veneam de la Liga a III-a și dintr-o dată nume importante din Liga I, Bawab sau Bălgrădean, îmi strigau numele și mă încurajau. M-am simțit special.
GdS: Și este Craiova casa ta? Cum te simți în Bănie?
S.M.: La început mi-a fost greu, chiar dacă băieții m-au primit bine. Eram obișnuit să joc lângă casă și era ceva nou. Acum simt că acest oraș face parte din viața mea și am multe de făcut aici și multe de învățat. Saltul este fantastic pentru mine.
GdS: Tu ești mijlocaș ofensiv, iar Craiova iubește golul, deci va fi presiune pe tine permanent.
S.M.: Și eu sunt un jucător care iubește golul și, dacă ați văzut, la fiecare fază mă zbat să marchez și să fac spectacol. Așa sunt eu. Și dacă am 5-0, eu vreau să atac încontinuu. Am stat de vorbă cu suporterii și mi-au dat motive să lupt și să îmi doresc mai mult. Aici este un public frumos și niște oameni care sunt corecți.
GdS: Cum ai acceptat criticile, pentru că nici tu nu ai fost iertat atunci când echipa a pierdut, chiar dacă ai fost mai mult rezervă.
S.M.: Dacă nu accepți criticile nu ai cum să crești. Unii sunt mai vehemenți, dar, repet, sunt corecți. Noi ne facem o analiză după fiecare joc și muncim mult să trecem peste momentele dificile.
