Andrei Burlacu (foto), unul dintre juniorii promovați în această iarnă de la echipa secundă la prima formație a CS Universitatea Craiova, a acordat un amplu interviu site-ului oficial, pe care vi-l redăm integral, în care vorbește despre șansa ivită. Atacantul născut în 1997 a debutat deja pentru în Liga I în meciul de la Iași, iar acum și-a propus ca în această primăvară să marcheze și primul gol pentru gruparea din Bănie.
– Andrei, ești din nordul Moldovei. Care este povestea ta? Cum te-ai apucat de fotbal și cum ai ajuns la CS Universitatea?
– Am început fotbalul în 2006, la Clubul Sportiv Școlar din Botoșani. Când am ajuns la juniorii B ai clubului ne-am calificat în primele opt echipe din țară, la turneu am fost remarcat de domnul Nae Ungureanu, iar de atunci a început povestea frumoasă cu CS Universitatea.
– Cum se simte un moldovean printre olteni?
– Păi nu prea mă mai simt sută la sută moldovean, m-am oltenizat. Au avut grijă cei din conducere să mă ajute să înțeleg spiritul oltenesc.
– Sunt diferențe mari între Moldova și Oltenia? Ce-ți lipsește de acasă?
– Cel mai mult îmi lipsește familia. Dar antrenându-mă în fiecare zi mai uit de dorul de casă și sunt cu gândul doar la fotbal.
– Știm că în Botoșani, CS Universitatea are un fan club puternic. Îi ști pe băieții de acolo?
– Cum să nu-i știu, soțul surorii mele este membru al acelui fan club. Îmi cere tot timpul tricouri, eșarfe cu CS Universitatea. De fapt, el a fost cel care mi-a povestit prima dată despre Știința, cel care mi-a insuflat dragostea pentru culorile alb-albastre.
– A urmat apoi contactul cu Bănia. Cum a fost?
– Când am ajuns în Bănie, cei din Craiova Maxima mi-au fost „profesori“, de la ei am învățat foarte multe. Vă dați seama ce senzație a fost pentru mine când am dat prima dată mâna cu Nae Ungureanu, îl văzusem prin ziare sau citisem articole despre dânsul pe internet. La fel, nu-mi imaginasem vreodată că o să ajung să-i cunosc pe Emil Săndoi, Sorin Cârțu, Nae Ungureanu sau Gheorghiță Geolgău, care sunt idoli în Craiova și fotbaliști imenși.
– Sub comanda lui Emil Săndoi ai debutat deja pentru prima echipă a Craiovei în meciul cu Iași. Cum ai trăit debutul în Liga I?
– A fost o experiență de neuitat. Băieții m-au ajutat, m-au încurajat, iar acum că am fost cooptat în lot și în cel de-al doilea stagiu al echipei sper la cât mai multe meciuri în tricoul Universității și, de ce nu, să ajut echipa prin goluri și prin evoluții bune.
– Spuneai că te-au ajutat băieții. Este vreun jucător cu experiență din lot care te-a luat sub aripa lui? Te protejează, îți dă sfaturi.
Sunt mulți jucători care îmi dau încredere, chiar dacă uneori mai greșesc. Dumitraș pot să spun că m-a luat sub aripa lui și îmi supraveghează pașii în carieră.
– Cu Daniel Mogoșanu ai lucrat la echipa a doua. Consideri că venirea lui la echipa mare este o șansă în plus pentru tine, dat fiind că îți cunoaște calitățile?
– Este un avantaj faptul că am lucrat împreună un an și jumătate la echipa a doua a clubului. Dar aici este alt nivel, alte cerințe, trebuie să muncesc mai mult, dar ușor-ușor ne vom ajuta reciproc. Atât noi pe el, cât și el pe noi să creștem în evoluții și în carieră.
– Apropo de calități, care sunt acestea?
– Faptul că iubesc aceste culori, joc cu sufletul pentru Craiova. În plus: viteza și atitudinea sunt cele mai importante calități pe care suporterii olteni le cer de la un jucător.
– Unde te vezi peste șase luni?
– Peste șase luni îmi doresc să am prestații bune la prima echipă, de ce nu să marchez câteva goluri în Liga I. Important este să începem cu dreptul în prima rundă, să aducem o victorie Băniei.
– Care este idolul tău?
– Păi, din fotbalul actual nu am. Mi-a plăcut foarte tare Gheorghiță Geolgău, dânsul este idolul meu. L-am urmărit pe youtube și consider că a fost un jucător senzațional. Nu vreau să par lipsit de modestie, dar îmi doresc foarte tare să-i calc pe urme, iar stilul meu de joc sper că se aseamănă cu al dânsului.
