Antrenorul emerit de box Constantin Buzduceanu, care s-a stins din viață sâmbătă, 30 ianuarie, la 61 de ani, după o grea suferință, a fost condus ieri pe ultimul drum de toată suflarea pugilistică din oraș. Antrenori care i-au fost colegi, dar și sportivi pe care maestrul Buzduceanu i-a învățat ABC-ul sportului cu mănuși au aprins o lumânare la căpătâiul acestuia. Sorin „Pantera“ Tănăsie, cel mai valoros produs al regretatului antrenor, a vărsat o lacrimă la căpătâiul celui care i-a stat în colțul ringului în 1998, când devenea campion mondial și de multe alte ori, când pugilistul din Bănie cucerea medalie după medalie.
„Costică, a venit Sorin să-i dai ultima comandă, să-i zici ce să facă!“, a strigat soția lui Constantin Buzduceanu. Foștii colegi ai antrenorului care a lucrat la CSM Craiova până în ultimele zile de viață au vorbit despre sportivul, antrenorul, dar și omul Constantin Buzduceanu. „Am fost colegi. Ca sportiv, avea gardă inversă, o viteză extraordinară de execuție și o tehnică impresionantă. Mi-a fost și elev o perioadă scurtă la Clubul CFR. Făcea parte dintr-o generație de excepție din care, din nefericire, s-au mai prăpădit alți trei colegi, Florian Ghiță, Paul Dragu și Adrian Turcitu“, a spus Traian Pană.
Fănel Trandafir, președintele Asociației Județene de Box Dolj, a spus că intenționează să organizeze un turneu în memoria lui Constantin Buzduceanu: „A fost un om deosebit, a avut boxul în sânge. A descoperit multe talente, iar pentru activitatea sa, noi, cei de la Asociația Județeană de Box, ne gândim să-i organizăm un memorial“.
Palmaresul lui Costică Buzduceanu
Ca sportiv: locul cinci la Campionatul European de tineret (1973), locul I la turneele internaţionale de la Halle şi Alger, medalie de argint la Spartachiada Militară (Bulgaria), locul trei la Spartachiada Militară (Cuba), bronz la Campionatul naţional pentru seniori (1975), bronz la Turneul Armatelor Prietene (Budapesta) şi Cupa „Cel mai popular boxer“, de două ori medaliat cu argint la „Centura de aur“, vicecampion naţional (1977). Între 1973 şi 1978 a fost component al loturilor naţionale de juniori, apoi seniori.
Ca antrenor: a scos şase campioni naţionali la juniori, a obţinut nouă medalii la campionatele naţionale de juniori, patru titluri naţionale la seniori (prin Sorin Tănasie), locul I la „Centura de Aur“ (2000, 2001), bronz la Campionatele Europene (Rusia), locul I la turnee internaţionale în Rusia, Finlanda, Bulgaria şi Cehia, titlul de campion mondial (1998 – Tănasie), titlul de campion naţional la profesionişti (2003-2006), campion european profesionişti (2007 – Tănasie).
