1.2 C
Craiova
miercuri, 27 noiembrie, 2024

STATU QUO

Delegatia FMI vine la Bucuresti saptamina asta, spun stirile. Guvernul tocmai discuta bugetul pe 2003 si rectificarea pe acest an. Asa ca tipii de la Washington vin la tanc, sa vada ce si cum. Sa nu uitam ca acordul incheiat in octombrie trecut e ca si compromis. Prima transa a fost incasata, dar urmatoarele doua FMI a refuzat sa le mai scoata din buzunar. Intre angajamentele guvernului si ce a facut apoi e o distanta. Este un esec aceasta relatie Bucuresti – FMI, daca ne gindim ca nici un acord stand-by nu a fost dus la capat. Florin Georgescu – PSD – zicea mai zilele trecute: e greu cu FMI, dar si mai greu fara FMI! Vorba de duh, potrivita. E de vazut ce se va intimpla acum pentru ca momentul e cam prost pentru economia noastra. Privatizarile? Abia se mai aude ceva despre ele. Disponibilizari si alte alea? Nici atit. Tinta este politica in acest an, si anume Praga. Guvernul merge piano, nu are nevoie de tensiuni sociale, scandaluri mediatice si alte lucruri dintr-astea. Exista ideea in Palatul Victoria ca avem nevoie de liniste, de statu quo. Romania trebuie sa dea imaginea unei tari unde nu se intimpla nimic. Dupa Praga, mai vedem. Este o adevarata obsesie pentru acest summit NATO. De asta s-ar parea ca depinde soarta guvernului. O fi asa, n-o fi asa?

Deocamdata, constat inghetarea reformei in economie. Se merge foarte incet. Cifrele anuntate triumfal anul trecut ca previziuni sigure sint acum deja istorie. Daca vom avea 3,5% crestere PIB va fi ceva. Acel 5,5% anuntat e uitat. Stagnarea pare sa fie cuvintul-cheie al zilei. Dar este oare aceasta obsesie pentru Praga explicatia? Daca e, e o explicatie proasta. In 1997, guvernul de coalitie de atunci nu a dat drumul la terapia de soc necesara si promisa pentru ca era preocupat de summit-ul de la Madrid. Populatia ar fi sustinut orice sacrificii, dar sa se schimbe ceva. Guvernul a ezitat nepermis, iar dupa Madrid, acele prime 100 de zile esentiale oricarei guvernari trecusera deja. Cind a incercat sa faca ceva, sub Mugur Isarescu, era prea tirziu. Vremea s-a pierdut si s-a ajuns la esec. Caderea guvernarii CDR/UDMR/PD din anul 2000 isi are originea in acele prime sase luni ale anului 1997, cind echipa lui Victor Ciorbea – dorind pace sociala – a inghetat relansarea masurilor cerute de o economie blocata. Mai multe tentative de reforma s-au consumat dupa ’89, toate incepute si neterminate. Povestea cu FMI e doar unul dintre aceste seriale triste.

The Wall Street Journal, editia pentru Europa, facea recent o analiza asupra privatizarilor din fostul bloc sovietic. Despre Romania am aflat ce stiam: ca nu merge deloc bine. „Din punct de vedere institutional, este una dintre cele mai rele din Europa“, scrie ziarul, citindu-l pe John Nelis de la Centrul de Dezvoltare din Washington. Se arata cu degetul spre repetatele aminari si spre scandalurile care izbucnesc de cite ori se face o privazitare. Sint citate exemplele Resita (deja arhicunoscut) si AMEB Tecuci, ambele cu patroni americani. Sa apari in Wall Street Journal cu asemenea „reclama“ e cit se poate de prost. Ziarul are milioane de exemplare tiraj zilnic si este citit in mediile de afaceri, unde este si cel mai influent. Potentialii investitori sint la curent cu analizele, informatiile date de Wall Street Journal. E de amintit ca povestea cu cocosul rosu nu functioneaza acolo. La Bucuresti dai dezmintiri, iesi la televizor intr-o conferinta de presa, ameninti cu Legea dreptului la replica, pui in functiune masinaria de ceata. Acolo, lucrurile ramin asa cum le stabileste Wall Street Journal. Investitorul occidental crede ce scrie acest jurnal si nu dezmintirile date de un guvern sau altul.

Sint de vazut acum bilantul si negocierile cu FMI… Cadrul nu e tocmai propice. Guvernul are alte prioritati, desi ar vrea evident sa iasa cu bine din aceasta confruntare. Nastase a preferat sa faca pace cu sindicatele. A luat si citeva masuri populiste costisitoare, care nu convin deloc FMI. Dar el vrea pace sociala mai intii de toate. Va fi un dialog in care surzii, bineinteles, nu vor auzi nimic, desi isi vor striga tare in urechi.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS