Fidelitate, mulţumire, stabilitate, fericire, toate acestea nu sunt numai idealuri ale unei relaţii de cuplu, ci şi ale unei relaţii angajat-angajator. Pentru a vă ajuta să treceţi peste toate problemele care apar la serviciu, site-ul www.mapp.ro vă arată cum să vă rezolvaţi rapid şi eficient sarcinile şi să găsiţi fericirea la locul de muncă.
Prea mult stres, prea multe sarcini de serviciu, de cele mai multe ori neplăcute, îl pot aduce pe angajat în pragul demisiei, iar angajatorul este nevoit să înceapă concedierile. În cazul unui job în relaţii cu publicul poate apărea situaţia în care unui angajat îi place să lucreze direct cu clienţii şi să le ofere suport în vederea rezolvării problemelor, dar nu agreează activitatea de organizare a documentelor. Această persoană va ajunge, la un moment dat, în situaţia de a se gândi serios la căutarea altui job. Chiar dacă un angajat se simte foarte confortabil în compania din care face parte şi în tovărăşia colegilor de serviciu, va părăsi locul de muncă pentru că anumite activităţi îi displac.
Confruntaţi-vă cu sarcinile care vi se dau
Găsirea altui job nu este singura alternativă, deoarece la fiecare loc de muncă există anumite aspecte motivante, dar şi altele demotivante pentru angajat. Trebuie însă să identificaţi o modalitate optimă de confruntare cu acele sarcini pe care aveţi tendinţa de a le evita. Astfel, conform site-ului www.mapp.ro, trebuie să constataţi că puteţi îndeplini sarcina respectivă. A avea o motivaţie scăzută faţă de o sarcină nu înseamnă cu nu puteţi să o faceţi, ci doar că preferaţi să o evitaţi. În plus, trebuie să vă creaţi aşteptări realiste în ceea ce priveşte propriile performanţe. Fără motivaţie, veţi avea nevoie de mai mult timp ca să îndepliniţi sarcina şi va trebui să depuneţi un efort mai mare decât o persoană care este motivată.
Antrenaţi-vă pentru rezolvarea problemelor
Chiar dacă motivaţia dumneavoastră este scăzută, veţi putea îndeplini totuşi sarcina respectivă în mod adecvat, dacă veţi participa la traininguri sau dacă veţi exersa mai mult. Trebuie să stiţi însă că „excelenţa“ va fi probabil imposibil de atins în acest caz. Trebuie să evaluaţi sarcina care nu vă face plăcere să o îndepliniţi. Dacă ar putea fi dată altei persoane, căreia i-ar plăcea mai mult să o facă, atunci aţi putea scăpa repede de ea. Dacă nu este nimeni dispus să preia sarcina, atunci puteţi colabora cu cineva care se pricepe mai bine decât dumneavoastră.
Motivaţia depinde de domeniul de activitate
Trebuie să vă creaţi un sistem propriu de creştere a eficienţei. Există numeroase cazuri de profesionişti în diverse domenii care dispun de un înalt potenţial creator, dar care au dificultăţi în ceea ce priveşte atenţia acordată detaliilor şi sintetizarea tuturor ideilor valoroase. De exemplu, o persoană s-a gândit că ar fi bine dacă ar purta la ea în permanenţă un mic reportofon în buzunarul hainei, care să îi permită să înregistreze ideile care îi veneau în minte. Extrem de puţini oameni sunt motivaţi în egală măsură de toate sarcinile pe care jobul le presupune. Nimeni nu este motivat să îndeplinească tot ce i se dă. Cu toţii avem domenii faţă de care motivaţia nostră este scăzută.
Angajaţii în IT – infideli, dar fericiţi
Pentru a avea succes, orice companie are nevoie de angajaţi fideli. În literatura de specialitate, există puţine studii referitoare la motivele care contribuie la fericirea, performanţa, angajamentul faţă de firmă, rotaţia de personal şi relaţia acestora în mediul IT, un mediu prin excelenţă supus schimbărilor, atât în ceea ce priveşte tehnologia, cât şi cunoştinţele. Un potenţial răspuns ar fi acela că angajaţii din domeniul IT caută un mediu în care să fie fericiţi. De ce unii oameni se pot considera mai fericiţi la locul de muncă decât alţii?
Fericirea depinde de performanţă, absenteism şi creativitate
Psihologii din domeniul organizaţional nu au excelat prin studiile despre fericire. Nu numai că au ignorat total acest termen, dar măsurătorile lor au vizat fie despre aspectele negative, stres sau surmenare, fie au fost prea limitate. Cercetările legate de posturi au exclus multe variabile importante, s-au concentrat pe aspecte mai înguste ale acestui domeniu. Fericirea este foarte semnificativă la modul personal şi există o mare preocupare pentru fericirea angajaţilor. Cât despre importanţa practică, acum există dovezi considerabile că fericirea este implicată într-o serie de comportamente, condiţionând performanţa în cadrul postului, rata demisiilor, absenteismul, comportamentul persoanelor şi poate creativitatea.
Dimensiunile fericirii
Specialiştii în resurse umane au găsit mai multe dimensiuni ale fericirii. Una din dimensiunile principale se întinde de la a te simţi rău la a te simţi bine. Alte dimensiuni se întind de la depresie la entuziasm şi de la anxietate la confort. Aceste dimensiuni diferite ale fericirii sunt legate de diferite variabile din aria de interes a angajaţilor. De exemplu, cerinţele prea înalte în ceea ce priveşte un post sunt mai degrabă îndeaproape asociate cu nefericirea de tip anxiogen decât cu nefericirea de tip depresiv. Oamenii aflaţi în poziţii superioare sunt mai fericiţi în termenii unei depresii scăzute, dar mai puţin fericiţi în termenii unei anxietăţi crescute. Expansiunea economiei globale şi continua evoluţie tehnologică au făcut ca organizaţiile să se confrunte cu o nevoie permanentă de schimbare, învăţare şi inovare.
Datorită faptului că satisfacţia persoanei care realizează sarcinile a devenit un factor esenţial al creşterii productivităţii, ea s-a transformat în acelaşi timp într-o garanţie a succesului organizaţiei. Astfel, înţelegerea factorilor care contribuie la fericirea angajaţilor şi implicit la performanţa acestora a devenit esenţială în managementul resurselor umane.
