6.2 C
Craiova
duminică, 24 noiembrie, 2024

Socoteli

Ultimele cifre arată că Ion Iliescu, Adrian Năstase și PSD se află în topul preferințelor la nouă luni de la preluarea puterii. Un sondaj INSOMAR dă cifre liniștitoare pentru deținătorii puterii. Locatarul Cotrocenilor stă bine, 31,5%. Emil Constantinescu se bucura de mai multă încredere în 1997, dar asta nu i-a ajutat la nimic. Fostul președinte se afla deja în cursa pentru realegerea sa în 2000, în vreme ce Ion Iliescu e mai liniștit pentru că e la ultimul său mandat. Asta înseamnă că măsurile reformiste de care s-a temut Constantinescu ar putea fi luate de Ion Iliescu, care nu are de ce să se teamă. În plus, el vrea să lase o ultimă impresie de reformator, de lider al României care a scos țara din comunism. Adică a scos-o dintr-o dictatură pentru a o duce spre o societate liberă. El nu vrea să rămînă în istorie ca omul care a adus minerii la București în iunie 1990. De unde și refuzul de a-i acorda grațierea lui Miron Cozma acum cîteva zile. El se distanțează de un trecut recent. În fond, integrarea noastră în UE și NATO, accesul României la o lume modernă (singura noastră șansă de a ieși din sărăcie) depind și de asemenea gesturi. Ion Iliescu s-ar afla într-o poziție dificilă la ONU, New York, peste două săptămîni, cu imaginea de președinte complice cu Miron Cozma. Refuzul de a-l grația este calcul politic, dar și o altă înțelegere a noii situații în care se află România în comparație cu primii ani ’90. Atunci, URSS încă exista și liderii FSN erau înclinați spre glasnost și perestroika. Ei priveau mai mult spre Est. Regimul de la București avea multe rămășițe comuniste și se apăra tenace împotriva celor care voiau să vîndă țara. Încercau să mențină România în afara influenței occidentale. Acum, în 2001, opțiunea occidentală este luată și parametrii politicii românești sînt complet schimbați. Încercăm disperați o apropiere de Occident. Încercăm să vindem falimentara noastră industrie, numai să demareze cît de cît economia. Cum vedem, momentul ’90 nu a fost uitat de potențialii investitori și de guvernele care ar putea să ne sprijine la intrarea în NATO și UE. România e privită cu neîncredere. Imaginile mineriadelor au rămas vii în memoria lor. Ei preferă în consecință să stea în expectativă, preferă alte țări care nu au avut parte de asemenea episoade violente. Astăzi, cînd ne apropiem cu repeziciune de summit-ul de la Praga, gesturile noastre de imagine trebuie să fie concepute cu maximă acuratețe.

Competiția pentru 2004 a început deja. Candidații la întîietate pe flancul stîng sînt în principal Adrian Năstase și Mircea Geoană. Ei reprezintă generația politicienilor lansați după 1990. Ei beneficiază de retragerea bătrînilor. 2000 a fost anul acestei schimbări. PNÞCD și PNL au împins în față oameni de 40-50 de ani. PSD, prin trecerea lui Ion Iliescu la Cotroceni, a făcut loc lui Adrian Năstase și oamenilor lui. Primul ministru și ministrul de externe merg cap la cap în sondaje. Să fie aici primele semne ale unei despărțiri între cei doi și chiar ale unei viitoare sciziuni? ªansele lui Adrian Năstase la președinție pentru 2004 sînt reale. Geoană joacă pe cartea unui viitor prim-ministru sub președinția lui Năstase după 2004? Sau va fi prim-ministru mai devreme, sub Iliescu, în cazul unui eșec la Praga? E de văzut.

Sondajul arată o stagnare la nivelul opoziției. Aici nu pare să miște nimic. Traian Băsescu e la 8,5% pe o listă de candidați prezidențiali, urmat de Theodor Stolojan, 8,1%. Mai apar Mugur Isărescu – 1,7%, Petre Roman – 1,3% și Teodor Meleșcanu – 0,6%. Nimeni de la PNÞCD. Surprinzătoare absența lui Valeriu Stoica, liderul unui partid parlamentar. ªi Stolojan, și Băsescu se află deasupra ca punctaj față de partidele lor. Asta înseamnă că pot trage după ei – în eventualitatea unor alegeri – partidele respective.

În concluzie, în România, față de alegerile de la sfîrșitul anului trecut nu au apărut modificări semnificative în opțiunile electoratului. Abia în iarna 2002-2003, după summit-ul de la Praga și bilanțul economic al primilor doi ani de guvernare, electoratul va marca o schimbare de atitudine. Pînă atunci, pace.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS