Companiile a căror activitate se bazează pe importuri preferă fie să oprească temporar achiziţiile din străinătate, fie să crească preţurile produselor cu 20-30%. În schimb, alte firme care au credite în euro nu-şi pot deduce cheltuielile din diferenţa de curs valutar şi diferenţa de dobândă din cauza legislaţiei.
Creşterea cotaţiilor monedei europene în raport cu leul afectează importatorii sau alte companii care au contractat credite în valută. Unii importatori din Craiova au oprit achiziţiile de pe piaţa externă până când euro îşi va mai tempera creşterea în raport cu leul. Alţi importatori de materii prime a căror producţie nu poate fi oprită înregistrează pierderi importante, care îi pot duce în faliment, spun ei. Creşterea euro a dus la mărirea ratelor bancare pentru firmele care au credite în valută. Problema este că legislaţia actuală nu le permite tuturor agenţilor economici care au creşteri de dobânzi şi diferenţe de curs valutar să le înregistreze la cheltuieli, pentru că, în unele cazuri, sunt considerate nedeductibile.
Ce spune legea
Codul Fiscal spune, la art. 23 -„Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar“ – că astfel de cheltuieli ale unei firme sunt considerate deductibile doar dacă gradul de îndatorare este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a unei firme reprezintă raportul dintre capitalul împrumutat cu termene de rambursare mai mari de un an şi capitalurile proprii (profit şi pierdere, rezultatul reportat etc.). Fiscul doljean spune că, dacă agenţii economici au capitaluri proprii mici, atunci pierd şi mai mult din diferenţele de curs. Deci, dacă o firmă are un credit de 400 de milioane de lei pe o perioadă de peste un an, dar are capitaluri proprii de 100 de milioane, atunci nu poate include pe costuri nici dobânda mai mare, nici diferenţele de curs valutar, ci are pierderi din start. Firmele sunt total dezavantajate de Codul Fiscal pentru că nu-şi pot deduce nici diferenţele de curs la contractele de leasing pe o perioadă de sub un an, nici cheltuielile cu creşterea euro la liniile de credit, acordate pe un an.
Limitarea importurilor
Banca Naţională a României (BNR) are intenţia clară să nu intervină pe piaţa valutară pentru echilibrarea leului, pentru a diminua importurile. La Craiova, unele firme şi-au sistat temporar importurile. „Am oprit importul cel puţin până la sfârşitul lunii, când consider eu că se va echilibra cursul leu/euro şi cred că va reveni la 3,5 lei pe un euro. Nu are rost să import la preţurile astea şi să-mi diminuez rata profitului. Acum, creşterile acestea sunt speculaţii pe piaţa valutară“, a precizat Radu Hurezeanu, manager al SC Helco – importator de cuptoare de pâine. Hurezeanu critică legislaţia care nu le permite tuturor firmelor să-şi deducă cheltuielile din diferenţele de curs valutar: „Sunt diabolici! Cum să nu se deducă cheltuielile?! Există firme din Craiova care iau în rate marfă din import, iar acum plătesc foarte mult că a crescut euro“. Un producător din Bănie care foloseşte materie primă din import susţine că, pentru a-şi păstra o rată a profitului acceptabilă, va creşte preţurile finale cu 20-30%. „Sunt nevoit să import materie primă, voi avea pierderi, dar creşterea euro vine ca un tăvălug de alte creşteri de preţuri cu 20-30%, pe care, la rândul meu, le includ în preţul final al produsului“, a menţionat reprezentantul SC Darfil Craiova, Mădălin Bârzeanu.
Agenţii economici solicită previziuni
valutare
Firmele care au producţie mare nu pot renunţa la importuri pentru că şi-ar închide porţile. Evoluţia rapidă a valutelor reprezentative în raport cu leul i-a adus pe unii dintre aceştia în pragul falimentului. „În 1996 am făcut o investiţie în dolari, aşa că am luat dolarul la 7.000 de lei vechi. Când am început să restitui, am plătit 25.000 de lei pe un dolar. Am luat un credit în euro la 32.000 de lei pe euro, iar când am început să plătesc, a sărit la 37.000 de lei vechi. Este foarte complicat pentru că nici marje de risc valutar nu ne putem lua întrucât nu putem creşte preţul produsului finit din cauza concurenţei“, a spus alt producător-importator din Craiova.
Alţi agenţi economici cer instituţiilor abilitate ale statului să prezinte previziuni clare ale evoluţiei valutelor pe termen mai mare de o lună. „Instituţii precum BNR, Statistica sau altele care sunt plătite din banii noştri, ai firmelor, trebuie să ne informeze prin toate mijloacele posibile despre previziunile evoluţiei cursului valutar pe mai multe luni sau pe mai mulţi ani, pentru că trebuie să ne facem şi noi planuri de afaceri şi nu vrem să ne trezim cu un cutremur valutar ca acum“, a menţionat Viorica Medelete, manager al firmei Ideal-W, producător de încălţăminte din Craiova.
