Dobânzile practicate de bănci din statele Uniunii Europene sunt mult mai atractive pentru români. Băncile din România au doi ani la dispoziţie pentru a le cere clienţilor o dobândă anuală efectivă (DAE) unitară cu toate statele europene, mult mai mică decât acum. Rămâne de văzut cum se va pune în practică.
Potrivit unei directive adoptate săptămâna trecută de Parlamentul European, românii se pot împrumuta de la bănci din UE, cu dobânzi mult mai mici faţă de cele practicate în prezent în România, în special la creditele de consum. Directiva dă dreptul cetăţenilor din statele Uniunii Europene să se împrumute în statele membre şi, totodată, obligă toate băncile să informeze corect clienţii despre taxele şi comisioanele percepute. Băncile româneşti şi alte instituţii de credit nebancare vor fi obligate să adopte o metodă unică de calculare a dobânzii anuale efective, cunoscută în România drept DAE. Aceasta va fi mult mai mică, anticipează unii analişti, decât cea practicată la noi. Ca şi comparaţie, dacă o persoană împrumută la o bancă din România 10.000 de euro sau echivalentul în lei (pentru nevoi personale), pe o perioadă de cinci ani, la o dobândă DAE de 12-16% (în funcţie de bancă), plăteşte o rată lunară de 150-160 de euro, în funcţie de politica de taxe şi comisioane a băncii respective. În unele ţări din UE, pentru acelaşi credit de 10.000 de euro, DAE este de 8,5-9,5%, rata putând să fie cu 30-50 de euro mai mică. Avantajele creditării externe nu se opresc la dobânzi. Rambursarea anticipată a banilor nu se va mai face cu plata unor comisioane, aspect ce va trebui aplicat şi în România. De asemenea, băncile ne vor informa corect privind comisioanele şi taxele percepute, iar dacă nu consumăm creditul, îl putem returna în 14 zile de la contractare.
Craiovenii sunt interesaţi de ofertele băncilor străine, mult mai ieftine. „La noi suntem jecmăniţi de bănci. Plătim dublu şi ceva faţă de împrumutul iniţial. Abia aştept să văd ce condiţii pun băncile din UE. Dacă este mai avantajos, sunt gata să iau un credit din străinătate“, a spus un tânăr din Craiova.
Cum procedăm pentru credite în UE
Liberalizarea creditelor pe piaţa europeană îi determină pe mulţi craioveni să se intereseze despre dobânzile practicate în UE, despre cum pot accesa credite din străinătate şi despre ce garanţii trebuie să prezinte. Interesul comun al potenţialilor clienţi bancari este acela de a se împrumuta mult mai ieftin decât în România. Primul pas ar fi să ne prezentăm la o bancă de la noi. Băncile din România vor fi obligate să ne prezinte şi oferta de credite şi dobânzile aferente practicate de băncile similare din UE. Pasul doi: contactăm banca străină prin internet, prin telefon sau prin intermediul băncii româneşti corespondente şi selectăm creditul care ne avantajează. Multe dintre băncile româneşti au afişate pe site-urile lor link-uri ale băncilor-mamă din străinătate, care pot fi accesate de oricine. Pasul al treilea este la fel ca pe la noi: prezentarea documentaţiei cerute, inclusiv criteriile de bonitate şi contractarea creditului.
Dobânzi practicate în străinătate
În Grecia, creditele imobiliare pornesc de la dobânzi de 3,5%, pe când aceeaşi bancă din România practică dobânzi de la 5,9% în sus. În Finlanda ne putem împrumuta cu 6%. În Franţa, dobânzile ajung la 8%, pe când aceeaşi unitate bancară cu acţionari francezi din România practică DAE de 16,8%. Creditele de consum din Cehia au o dobândă efectivă de 8,5%. Polonezii se pot împrumuta pentru nevoi personale la o dobândă totală de 9,9%. Cele mai scumpe credite sunt în Portugalia, cu dobândă de 12%, dar tot sunt mai mici decât la noi. Chiar dacă dobânzile sunt aproape la jumătate, va mai trece un timp până când vom avea acces la creditele din afara graniţelor ţării.
Statele membre UE au doi ani la dispoziţie să îşi definitiveze politica unică de creditare pentru toţi cetăţenii din comunitate.
Teama de contragaranţii
Unii analişti români se tem că liberalizarea creditelor pentru români ar putea fi un fiasco. Reprezentanţii Băncii Naţionale a României se tem că băncile din străinătate vor cere garanţii în plus de la o bancă românească pentru clientul român care s-a adresat unităţii din străinătate, fapt ce ar scumpi creditul extern. Cheltuielile cu comisioanele băncii româneşti prin intermediul căreia s-ar garanta bonitatea clientului ar face ca respectivul credit să coste la fel ca în România. Alţi analişti se tem că băncile străine nu vor avea încredere în Biroul de Credite de pe la noi, unde sunt monitorizaţi rău-platnicii, astfel că accesul multor români la credite externe va fi îngrădit.
