Din cauza procedurilor întortocheate, Fiscul a recuperat anul trecut doar 1,7% din cele peste 3.237 de miliarde de lei vechi datorate bugetului de stat de firmele aflate în faliment. Numărul de societăţi falimentare este în creştere.
Peste 500 de firme doljene (de la care finanţele au de recuperat bani) s-au aflat anul trecut în procedură de faliment sau au fost depuse cererile de insolvenţă, urmând ca acţiunile să fie deschise anul acesta, susţin reprezentanţii avizaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Potrivit acestora, în 2007 au intrat în faliment mai multe firme decât în 2006, iar tendinţa este aceea de creştere a numărului societăţilor aflate în insolvenţă, din cauza noii legislaţii. Totalul creanţelor cu care s-a înscris DGFP Dolj la masa credală pe 2007 a fost de 323.717.292 lei, din care s-au recuperat numai 1,7%, adică 5.530.055 de lei. Aceasta din cauza procedurilor greoaie, dar şi din cauză că fiscul nu mai poate interveni direct în dosare de insolvenţă deschise de alţi creditori pentru firmele falimentare.
„Suntem la mâna lichidatorilor şi a judecătorilor sindici. Noi nu mai putem interveni în nici un fel după ce a fost deschisă procedura de faliment. Doar ne înscriem la masa credală cu creanţele pe care le avem de recuperat, iar după ce sunt vândute bunurile, abia atunci ne putem recupera banii care revin bugetului de stat“, a declarat directorul executiv al DGFP Dolj, Mihai Antonescu. Şeful finanţelor doljene afirmă că instituţia pe care o conduce nu mai are nici un interes să declanşeze procedura de insolvenţă la firmele cu datorii, pentru că banii ar putea fi recuperaţi mult mai rapid prin procedurile clasice ale fiscului, adică prin somaţii şi executări silite. Cu toate acestea, DGFP Dolj se aşteaptă să crească numărul falimentelor în 2008, din cauză că ar putea fi mai multe firme radiate din Registrul Comerţului şi falimente cerute de alţi creditori în afara statului.
Proces la proces
Există 42 de dosare de faliment ale unor firme care au sume mari de plătit creditorilor bugetari şi la care procedurile durează de mai bine de trei ani. „Falimentele acestor societăţi au fost cerute de alţi creditori, nu de Finanţe. Nu putem recupera creanţele rapid de la astfel de firme, din cauză că fie nu s-a făcut valorificarea bunurilor (sau există contestaţii la vânzările de bunuri), fie sunt firme dizolvate din Registrul Comerţului, astfel că acele datorii nu se mai recuperează“, a spus Cristina Gurănoiu, şef Serviciu juridic din cadrul DGFP Dolj. Fiscul spune că dosarele „grele“ de faliment aflate de ani buni pe rolul instanţelor sunt dificil de închis din mai multe motive.
În cazul unor dosare există acţiuni separate în instanţă pentru atragerea răspunderii administratorilor şi asociaţilor şi, până când nu se încheie acestea, nu se poate judeca falimentul. Mai există dosare vechi de faliment în care bunurile aparţinând societăţilor comerciale au fost sechestrate de Parchet, astfel că lichidatorii nu au cum să le vândă. Deci, din nou nu se pot încheia falimentele. Există şi situaţii în care firmele falimentare au creanţe de recuperat de la alte societăţi cu care se judecă. La fel şi aici, până când nu se termină procesele cu terţii creditori ai firmei aflate în insolvenţă executorii judecătoreşti nu-şi pot face treaba, deci falimentul e tergiversat.
Adio creanţe în cazul firmelor radiate!
Statul pierde sume importante pe care nu le mai poate recupera de la societăţile aflate în procedură de faliment şi care sunt radiate din Registrul Comerţului. „Noi radiem doar în urma a ceea ce dispune judecătorul delegat. Dacă judecătorul vede că o firmă aflată în faliment nu mai are bunuri, nu mai are activitate şi nici creanţe de recuperat, atunci nu va mai avea de unde să-şi plătească debitele către stat. Deci, judecătorul decide radierea din Registrul Comerţului“, a declarat Gheorghe Celea, directorul Oficiului Registrului Comerţului Dolj.
Faptul că statul pierde banii pe care nu mai are cum să-i recupereze este reglementat de noua Lege a insolvenţei (Legea nr. 85/2006), iar Codul de Procedură Fiscală explică modul în care se scad datoriile debitorilor. Art. 176, alin. 6 din Codul de Procedură Fiscală spune „creanţele fiscale datorate de debitorii persoane juridice radiaţi din Registrul Comerţului se scad din evidenţa analitică pe plătitor după radiere, indiferent dacă s-a atras sau nu răspunderea altor persoane pentru plata obligaţiilor fiscale în condiţiile legii“.
Ipotecile băncilor au prioritate
Noua legislaţie în materie de falimente schimbă ordinea de redistribuire a banilor recuperaţi din valorificarea bunurilor ipotecate. Banii se distribuie în felul următor: mai întâi cheltuielile cu procedura, apoi creanţele creditorilor garantaţi (adică ipotecile băncilor). Acum, băncile au întâietate la recuperarea banilor dacă ipoteca pe bunul vândut a fost înscrisă mai întâi de către unitatea bancară respectivă, înaintea oricăror alţi creditori. În rest, acolo unde nu există ipoteci ale băncilor, ordinea de redistribuire a creanţelor a rămas aproximativ aceeaşi ca în vechea lege. Art. 123 din Legea nr. 85/2006 reglementează ordinea la recuperare: cheltuielile de executare, creanţele izvorâte din raportul de muncă, creditele cu dobânzi obţinute după deschiderea procedurii de faliment, creanţele bugetare etc.
