Cresc zonele de nisipuri zburătoare în Dolj, cresc suprafeţele aride şi necultivate. S-au tăiat masiv păduri sau perdele de protecţie, s-au distrus plantaţiile pomicole, sistemele de irigaţie, nu se fac arături în profunzime. Seceta nu ne ajută să restrângem arealul deşertificărilor, dar nici proprietarii de terenuri, destul de reticenţi când vine vorba să le fie folosite terenurile pentru împăduriri.
Aproape tot ce s-a întâmplat în agricultura Doljului în ultimii 20 de ani a extins fenomenul de deşertificare din multe zone din judeţ. Nu degeaba ni se spune „Sahara Olteniei“. Fenomenul, desprins parcă din filmele de science fiction, ne afectează pe toţi, spun specialiştii. De exemplu, o cultură de grâu într-o zonă cu nisipuri zburătoare poate fi acoperită în întregime sau poate fi dezgolită, astfel încât rădăcinile plantelor să rămână deasupra solului. Un fenomen greu de controlat şi de stopat dacă nu se intervine în timp util.
La solicitarea GdS, autorităţile au inventariat cele mai importante cauze care au condus la deşertificare de-a lungul anilor, şi sunt o mulţime. Tăierile masive de păduri în decursul ultimilor ani, dispariţia plantaţiilor pomicole care menţineau stabilitatea solului, distrugerea sistemelor de irigaţii, parcelarea excesivă a terenurilor după retrocedarea către foştii (şi actualii) proprietari sunt numai câteva dintre cauzele identificate de autorităţile doljene în drept, care au condus la deteriorarea terenurilor agricole şi extinderea fenomenului de deşertificare. La acestea s-au adăugat şi seceta de anul trecut, precum şi temperaturile excesiv de ridicate.
Deşert, marca Dolj
„Deşertificarea s-a extins pe zonele de nisipuri amplasate în stânga Jiului şi pe Valea Dunării, în localităţi precum Calafat, Ciuperceni, apoi în zona Călăraşi, Dăbuleni, către localitatea Ianca din judeţul Olt“, a spus directorul Oficiului pentru Studii Pedologice pentru Agricultură (OSPA) Dolj, Dumitru Meilă. Pe partea stângă a Jiului, zonele afectate pornesc de lângă Craiova, de la Malu Mare şi Secui, şi coboară pe lângă Gângiova, până la vărsarea Jiului în Dunăre. „Au existat mii de hectare de plantaţii pomicole şi viticole în zonele Dăbuleni, Tâmbureşti, Sadova, care menţineau un teren stabil. Acum nu mai găseşti nimic din aceste plantaţii, iar deşertificarea s-a extins“, a afirmat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dolj, Cornel Popa. Circa 4.000 de hectare de teren sunt puternic şi foarte puternic afectate de deşertificare în dreptul localităţilor menţionate, iar alte mii de hectare, mai puţin afectate. Directorul Popa este de părere că situaţia se poate agrava în mod periculos pentru agricultura judeţului dacă vom mai avea câţiva ani de secetă precum cea de anul trecut. Aproximativ 15% din suprafaţa agricolă a Doljului (480.000 de hectare) nu mai este cultivată, în principal din cauza degradării terenurilor.
„Nisipuri zburătoare“
În zone precum Desa, Ciuperceni şi Sadova-Corabia există „nisipuri zburătoare“. „La cea mai mică adiere de vânt, aceste nisipuri zburătoare se pun pe plante, pe culturi şi de multe ori le acoperă“, a precizat directorul Cornel Popa. Specialiştii în domeniu spun că pe terenurile nisipoase din zonele enumerate lipseşte vegetaţia, temperaturile la sol sunt foarte ridicate şi la cea mai mică adiere de vânt „se produc transporturi de praf sau nisip grosier“, care ajung în scurt timp în altă parte. Marian Mănescu, consilier în cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea (ITRSV) (instituţie regională pe toată Oltenia) exemplifică în acest sens: „În zona Mârşani, în urma retezării tulpinilor de salcâm plantaţi de noi pe 431 de hectare, la interval de trei-şase zile de la tăiere, s-a observat că, în zone întregi, puieţii erau acoperiţi cu 10-20 de centimetri de nisip, iar în alte arii aveau rădăcinile dezgolite“.
Degradare continuă a terenurilor
Cauza degradării terenurilor respective o constituie lipsa materiei organice, care face ca suprafeţe importante să fie neproductive: dacă nu cresc plante în zona nisipoasă, atunci nu se produce humusul la sol (substanţă din care se hrănesc plantele), deci nu au cum să crească alte plante. Şeful OSPA a mai spus că o cauză a deşertificării ar fi şi creşterea temperaturilor, care duce la evaporarea rapidă a apei din sol. Altă cauză stabilită de specialişti o constituie lipsa lucrărilor agricole de profunzime. Agricultorii nu prea mai fac astfel de lucrări, care să permită apei să iasă la suprafaţă. Mai mult, în zonele nisipoase lipsesc tehnologiile şi culturile adecvate acestui tip de sol. Parcelarea excesivă după împroprietărirea ţăranilor a făcut ca tehnologiile specifice solurilor nisipoase să nu poată fi aplicate, pentru că o persoană a cultivat grâu, alta, porumb etc.
Ce nu s-a făcut
Aceiaşi specialişti doljeni spun că lipsa irigaţiilor în zonele nisipoase adânceşte degradarea solurilor respective. „Dacă se refac sistemele de irigaţii, problema va fi cine le va folosi“, a adăugat directorul DADR Dolj. Împăduririle şi înfiinţarea perdelelor de protecţie ar fi cea mai bună soluţie pentru încetinirea fenomenului de deşertificare. Dacă împăduririle au început pe banii statului (431 hectare înfiinţate la Mârşani şi 451 la Daneţi), autorităţile au probleme în obţinerea terenurilor pentru perdele de protecţie. Reprezentantul ITRTV, Marian Mănescu, a spus: „Ne-am împotmolit cu proiectele de perdele de protecţie, pentru că nu avem acordul tuturor proprietarilor de-a lungul căilor de comunicaţii. Ar trebui să se aplice un act normativ pentru exproprieri“. Este vorba de terenuri arabile din zonele Negoi, Măceşu, Bistreţ, precum şi de terenuri aflate în apropierea drumurilor Craiova-Filiaşi, Craiova-Calafat şi Craiova-Bechet.
Soluţia: împăduriri masive
Autorităţile doljene în materie afirmă, la unison, că împăduririle ar stopa degradarea accentuată a solurilor. Asemenea proiecte au început în 2006, iar până acum au fost împădurite aproape 800 de hectare, pe banii statului şi pe terenurile particularilor, adunaţi în asociaţii. Agricultorii pot valorifica avantajos fondurile de la UE pentru agricultură şi, în acelaşi timp, să contribuie la încetinirea deteriorării solului sau chiar la stopare. Cei care îşi înfiinţează păşuni şi fâneţe beneficiază de o subvenţie de 50 de euro la hectar. Beneficii ar avea şi cei care îşi înfiinţează plantaţii de pomi fructiferi.
„Înfrunzeşte Craiova!“
Pentru a arăta că nu putem fi indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, Fundaţia Gazeta de Sud şi Civitas au iniţiat un proiect care îşi propune să aducă o gură de oxigen, la propriu, pentru craioveni. La acest proiect poate contribui orice societate care are deşeuri de hârtie. Banii pe care firmele îi încasează din reciclarea acesteia pot fi donaţi Fundaţiei Gazeta de Sud. Sumele colectate de la firme vor fi folosite pentru achiziţionarea de copaci tineri, pe care îi vom planta anul acesta, în două etape, în câteva zone din Craiova, în funcţie de alegerea locuitorilor urbei. Participă şi tu la proiectul „Înfrunzeşte Craiova!“.
