Cei mai mulţi poluatori sau posibili poluatori din Dolj se regăsesc în industria extractivă, alimentară, în construcţii şi în transporturi. La acestea se adaugă poluările istorice cu produse petroliere, unde terenurile agricole au devenit impracticabile, iar apele din pânzele freatice sunt nepotabile.
În Dolj există 230 de societăţi comerciale catalogate ca potenţiali poluatori sau chiar ca poluatori, înregistrate în evidenţele Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu din judeţ. Dintre acestea, cele mai multe activează în domeniul industrial. Unii poluează sistematic, alţii ar putea polua prin natura activităţii, astfel că toţi cei 230 de agenţi economici sunt un pericol pentru mediu. „Din activitatea de producţie rămân deşeuri şi substanţe periculoase, care trebuie gestionate corespunzător“, a spus Marin Costache, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Dolj. Autorităţile numesc firmele cu probleme de mediu „potenţiali poluatori“, care desfăşoară diverse activităţi, catalogate drept pericol pentru mediu. În funcţie de gravitatea poluării potenţiale sau efective, Garda de Mediu clasifică firmele astfel: extracţie a ţiţeiului, transport de produse petroliere pe căi rutiere şi prin conducte, construcţii, crescătorii de pui, instalaţii industriale ale unor fabrici, spălătorii auto, staţii de epurare (în Calafat şi Filiaşi), ateliere de prelucrare a lemnului, făbricuţe care obţin reziduuri din procesul de producţie etc. Lista poate continua.
Construcţiile – „flagel de poluare“
Deşeurile provenite din activităţile de construcţii au luat amploare în judeţ, în ultimii ani. În 2007, la majoritatea ieşirilor din Craiova, munţi de deşeuri din construcţii îşi făceau apariţia pe terenuri private ale unor persoane care nu aveau nimic în comun cu firmele de construcţii. Proprietarii de terenuri se trezeau cu basculantele de moloz şi balast pe pământurile lor. „Am aplicat amenzi de 800.000 de lei numai pentru deşeurile din construcţii aruncate în locuri neamenajate. Am avut surpriza ca oamenii să ne prezinte toate datele maşinilor care basculau resturile pe oriunde, să ne arate poze făcute pe telefonul mobil sau chiar filmuleţe. Construcţiile sunt un adevărat flagel de poluare“, a menţionat Marin Costache. Autorităţile de mediu fac apel la simţul civic al cetăţenilor urbei, care ar trebui să reclame orice formă de poluare descoperită.
Conducte fisurate
Firmele care transportă ţiţei prin conducte sau pe căile rutiere sunt în evidenţa Gărzii de Mediu ca fiind poluatori cu consecinţe grave în cazul producerii acestor riscuri. „Anul trecut am avut câteva fisuri de conducte de transport de produse petroliere. Incidentele sunt grave dacă fisurile la conducte se produc în apropierea unor cursuri de apă, pentru că atunci ţiţeiul se răspândeşte rapid. Monitorizăm şi transportul rutier de combustibil, pentru că, dacă se răstoarnă o cisternă cu benzină, atunci pericolul este maxim“, a declarat Costache. Tot anul trecut s-au înregistrat poluări accidentale cu produse petroliere pe Jiu şi pe Dunăre.
Poluări istorice
În nordul judeţului, în zone ca Almăj, Coţofenii din Faţă, Brădeşti, Fărcaş, Tălpaş şi Şimnic, poluările istorice fac şi acum ravagii. Autorităţile susţin că zeci de hectare de teren au rămas aride, după ce, în urmă cu aproximativ 30 de ani, s-au înfiinţat schele de foraj şi sonde propriu-zise. Produsele extrase din adâncuri au fost împrăştiate, la vremea respectivă, pe terenuri agricole, care de atunci au rămas neproductive. La fel procedau şi cu soluţia salină introdusă în sonde, care, odată readusă la suprafaţă, polua hectare întregi şi pânza freatică. Viceprimarul comunei Coţofenii din Faţă, Marin Creţoiu, a precizat că „din cauza poluărilor istorice, apa din comună nu mai este potabilă, iar pânza freatică a fost afectată iremediabil. Pe terenurile agricole ne confruntăm în ultima perioadă cu poluări accidentale de la conductele de transport de ţiţei care tranzitează comuna. Nu sunt pe suprafeţe mari, dar terenul rămâne neproductiv dacă nu e tratat la timp cu substanţe care să-l refacă“. Şeful Gărzii de Mediu Dolj a declarat că poluatorii accidentali în cauză trebuie să împrăştie pe terenul afectat substanţe absorbante ecologice, care redau circuitului agricol suprafaţa poluată cu petrol în şase luni.
În legătură cu poluarea istorică, potrivit legii mediului, „poluatorul plăteşte“, dar firmele care au forat acum 30 de ani în zona de nord a Doljului nu mai există. Între timp, localnicii puşi în posesie pe terenuri poluate cu ţiţei reclamă la autorităţile judeţene de profil că nu au cum să-şi lucreze pământurile.
Ce este de făcut
Poluatorii au termene precise de accesare a fondurilor europene sau guvernamentale, prin care să reducă impactul negativ asupra mediului. Dacă nu se conformează, firmele se pot trezi că le este sistată activitatea sau le sunt „ridicate“ autorizaţiile de funcţionare. De asemenea, autorităţile fac apel la simţul civic al doljenilor, care ar trebui să menţină mediul curat, chiar dacă asta înseamnă să reclame orice poluator.
„Înfrunzeşte Craiova!“
Pentru a arăta că nu putem sta indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, Fundaţia Gazeta de Sud şi Civitas au iniţiat un proiect care îşi propune să aducă o gură de oxigen, la propriu, pentru craioveni. La acest proiect poate contribui orice societate care are deşeuri de hârtie. Banii pe care firmele îi încasează din reciclarea de hârtie pot fi donaţi Fundaţiei Gazeta de Sud. Sumele colectate de la firme vor fi folosite pentru achiziţionarea de copaci tineri, pe care îi vom planta anul acesta, în două etape, în câteva zone din Craiova, în funcţie de alegerea locuitorilor urbei. Participă şi tu la proiectul „Înfrunzeşte Craiova!“.
