Zeci de impozite şi taxe locale, altele decât cele pe care le plătim în fiecare lună, împovărează şi mai mult contribuabilul. Multe taxe locale – stabilite la cheremul primăriilor – aduc o brumă de venituri în bugetele locale.
Pe lângă impozitele şi taxele cunoscute, de care nu scapă nici persoanele fizice şi nici firmele, parafiscalitatea atinge cote importante la nivel local. Unele taxe sunt aberante, le plătesc destul de puţini contribuabili şi aduc extrem de puţini bani la bugetele locale. Altele au fost introduse tocmai pentru a mai „ciupi“ la bugetul local ceva bănuţi de la alte persoane, în afară de locuitori. Dar aceste taxe există şi sunt dintre cele mai ciudate. Taxa pe păşunat, taxa de ierbărit, impozitul pe pajişti, taxa de tranzit printr-o localitate, taxa de cinema, taxa pentru aviaţia civilă, taxa pentru fondul de deşeuri, taxa pentru muzee şi lista poate continua. „Toate aceste taxe şi impozite sunt emise de autorităţile locale, în concordanţă cu prevederile Codului Fiscal, şi sunt gestionate de primării“, a precizat directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Mihai Antonescu. Există taxa de viciu (aplicată pentru reclama la ţigări). Taxele de biserică se percep pentru nunţi, botezuri, înmormântări, pomeni. Mai există diverse taxe de timbru, taxa de eliberare a adeverinţelor de salariat şi alte taxe pentru eliberarea de documente. Cele mai mari fonduri sunt colectate la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale din impozitele şi taxele clasice, pe care le cunoaşte şi le plăteşte aproape toată lumea: impozit pe venit, pe profit, impozit pe clădiri, pe terenuri, impozit pe autoturisme, contribuţii la asigurările sociale, la şomaj, la pensii, taxa pe valoarea adăugată, accize etc.
Taxă pentru orice hârtie
Primăria Craiova are „în jur de 60 de taxe“, spune directorul Direcţiei Impozite şi Taxe din cadrul municipalităţii, Ioan Văcariu. Pentru orice serviciu pe care îl prestează municipalitatea se percepe un astfel de bir. „Aceasta este situaţia. Dacă o persoană vrea o hârtie xeroxată de la primărie trebuie să plătească o taxă. Totul este legal“, a precizat Ioan Văcariu. Primăria Craiova iese în evidenţă cu un impozit pe care îl percepe pe clădirile persoanelor juridice care nu şi-au făcut o reevaluare în ultimii trei ani. Firmele care au astfel de clădiri înregistrate în patrimoniu la o valoare mult sub cea reală plătesc primăriei un impozit de 8% aplicat la valoarea de inventar, dacă nu au o reevaluare a imobilului în ultimii trei ani. În cazul în care firma are reevaluare, atunci impozitul perceput de primărie este de 1,8% din valoarea reală a clădirii. Primăria nu poate spune că se umple de bani din această taxă, pentru că firmele care au case înregistrate la o valoare mică de inventar preferă să plătească impozit de 8% decât să facă o reevaluare a clădirii, care ar fi mult mai scumpă. „Impozitul se aplică şi dacă agentul economic are un garaj neevaluat trei ani la rând, şi un coteţ. Orice clădire sau construcţie care aparţine persoanelor juridice“, a afirmat directorul Văcariu. Nici megaimpozitul pe clădiri de 8% nu este o invenţie a Primăriei Craiova, ci e o prevedere a Codului Fiscal.
CJ Dolj are taxe pe tonaj
Autorităţile locale au puteri „magice“ în ceea ce priveşte taxele. De exemplu, Primăria Calafat aplică taxa de tranzit prin municipiu, pentru autovehiculele grele (de peste 3,5 tone) care trec prin zonă. Primarul Calafatului, Petre Trăistaru, numeşte taxa respectivă „de salubrizare“, în cuantum de 20 – 30 de lei, şi spune că se aplică „deoarece aceste autovehicule folosesc infrastructura Calafatului“. Din asemenea taxe de tranzit nu beneficiază numai consiliile locale, ci şi Consiliul Judeţean (CJ) Dolj. De exemplu, taxa pentru trecerea cu bacul peste Dunăre, percepută în Bechet, se împarte între firma care are bacul, Consiliul Local Bechet şi CJ Dolj. „O treime din taxa de trecere cu bacul ajunge în bugetul consiliului judeţean. În fiecare lună ne sunt viraţi 30.000 sau 35.000 de lei pe lună“, a declarat vicepreşedintele CJ Dolj, Constantin Dascălu. Instituţia judeţeană mai încasează şi o cotă parte de 40% din impozitul pe autovehiculele de tonaj mare (de peste 7,5 tone) perceput de comune.
Consiliul Judeţean Dolj încasează în judeţ circa 18 taxe, potrivit unei hotărâri a executivului doljean, care stabileşte cuantumul impozitelor şi taxelor pe anul fiscal 2008.
