Afacerile cu potenţial de poluare se regrupează în afara Craiovei, în zone nerezidenţiale. Coloşii industriali care nu se pot reloca vor cheltui enorm pentru mediu.
Tot mai multe afaceri s-au orientat, în ultimii doi ani, către spaţii din afara oraşului. Business-urile cu planuri de afaceri pe termen mediu şi lung iau în calcul posibilitatea de a reduce semnificativ cheltuielile de mediu, dar, în acelaşi timp, trebuie să respecte şi legislaţia în vigoare. Din aceste considerente, şi nu numai, este mai avantajos ca activitatea industrială să se desfăşoare în afara zonelor rezidenţiale. În aglomerarea urbană în care locuim, nu numai lipsa spaţiilor de producţie împinge fabricile pe lângă comunele din jurul Craiovei, ci şi normele europene de mediu. Primii paşi i-au făcut dealerii auto, care şi-au mutat service-urile şi showroom-urile la marginea oraşului, fie pe bulevardul Râului, fie la ieşirea spre Cârcea. Alt exemplu poate fi cel al firmei Ford, care a solicitat ca zona unde se află acum fabrica Daewoo să fie declarată zonă industrială, pentru a nu se mai construi locuinţe, din aceleaşi considerente de poluare fonică.
În fabrică se va lucra în trei schimburi, iar zgomotul produs de mijloacele de transport din zonă ar fi de preferat să nu deranjeze localnicii. Alte fabrici sunt la marginea oraşului, pentru că acolo au fost stabilite zonele industriale cu ani în urmă.
„Există acte normative care obligă ca activitatea industrială să fie în afara oraşelor. Separarea zonei industriale de cea rezidenţială a devenit foarte importantă, din cauza poluării: zgomot şi vibraţii“, a declarat directoarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM), Monica Mateescu.
Decibelii îşi fac de cap
Normele europene de respectare a unor valori maxime de zgomot sunt foarte clare şi trebuie aplicate şi în maximum cinci ani. Firmele care nu se încadrează sunt nevoite să pună fonduri bune deoparte pentru a se conforma. Monica Mateescu a afirmat că există norme diferite de mediu, mai exact, de poluare fonică, pentru zonele rezidenţiale şi pentru cele industriale. Potrivit autorităţilor locale, în partea locuită a municipiului norma maximă admisă pe timpul zilei este de 50 de decibeli (dB), iar în zona industrială, de 65 dB. Noaptea, limita maximă este de 25 dB în zonele locuite şi de 50 dB în cele industriale. „Tot ce înseamnă activitate de producţie ar trebui să fie amplasată la distanţă de zonele rezidenţiale: spălătoriile auto care nu-şi antifonează pereţii şi orice alte unităţi aflate în aceeaşi situaţie. În următorii cinci ani, limita de zgomot trebuie redusă din oraş“, a mai spus şefa ARPM.
Harta de zgomot a Craiovei
România, în calitate de membru UE, are obligaţia de a transpune şi implementa Directiva nr. 2002/49/EC privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental. Pe plan intern, în baza HG nr. 321/2005 modificată şi completată cu HG nr. 674/2007, aglomerările urbane cu peste 250.000 de locuitori (deci şi Craiova) au avut termen până anul trecut să întocmească hărţile strategice de zgomot, pe zi şi noapte, pe zone rezidenţiale şi industriale. Legislaţia amintită mai dă termene pentru elaborarea unor planuri de acţiune, pe baza hărţilor de mediu. Aceste planificări trebuie să conţină strategii pe termen lung (planificarea traficului rutier, măsuri de reducere a zgomotului acolo unde decibelii sunt peste limitele admise). „Primăria are termen până în iulie anul acesta să întocmească planul de măsuri, de acţiune, pe baza hărţii de zgomot întocmite anul trecut. Suntem în faza de licitaţie, iar soluţiile de reducere a zgomotului le dă specialistul, firma care câştigă licitaţia. Pentru acest plan de acţiuni au fost alocaţi 670.000 de lei“, a spus specialistul pe probleme de mediu din cadrul Primăriei Craiova, Cătălin Popa. Harta de zgomot a Craiovei – publicată şi pe site-ul primăriei – arată că zonele industriale sunt cele mai poluante din punct de vedere fonic atât ziua, cât şi noaptea.
La baza întocmirii hărţii de zgomot au stat datele preluate de la autorităţile locale de mediu, care au măsurat intensitatea decibelilor şi a vibraţiilor. Conform hărţii de zgomot industrial, cei mai mulţi decibeli sunt concentraţi în zona combinatului chimic Doljchim şi a CET-urilor, în zona bulevardului Decebal, unde sunt aglomeraţi cei mai mari „actori“ industriali ai Craiovei (Electroputere, Popeci Utilaj Greu, Maşini Agricole şi Tractoare etc.), precum şi la Daewoo.
În aceste porţiuni din oraş, autorităţile de mediu au înregistrat şi peste 80 dB.
În ceea ce priveşte traficul rutier, pe timpul zilei, zgomotul cel mai mare se înregistrează în jurul liniei de tramvai.
Panouri gigantice
Coloşii industriali amintiţi mai sus nu au cum să se mute în afara oraşului. Pentru ei ar fi o glumă să-şi disloce activitatea din zona urbană. Aceştia pot doar să investească în depoluare. Aici intervin autorităţile, care trebuie să găsească măsuri până la vară. „Firmele preferă ca, în loc să plătească sume mari de mediu, să se relocheze către marginea oraşului. În unele cazuri, acest lucru nu este posibil.
Fabricile de pe bulevardul Decebal nu se pot muta. Una dintre măsurile pe care le va propune firma expertă ce va câştiga licitaţia ar fi ca în zonă să fie montate panouri gigantice de redirecţionare a poluării fonice. Acestea ar putea ţine zgomotul în interiorul fabricii. Aşa există în Austria, de exemplu.
Altă măsură ar fi să-şi modifice programele de mediu şi să ţină cont şi de diminuarea zgomotului“, a precizat specialistul din Primăria Craiova. Directorul general al Electroputere, Cornel Mondea, a afirmat că uzina se va conforma la tot ceea ce solicită autorităţile de mediu: „Există un program de investiţii de mediu şi tehnologice. Printre măsurile pe care le vom lua pe partea de mediu se numără şi cele de reducere a zgomotului. Vom face tot ce ne cere Garda de Mediu. Fabricile care se înfiinţează la ieşirile din oraş fac asta şi din considerente de spaţiu, dar şi de cheltuieli de mediu“.
