6.5 C
Craiova
sâmbătă, 30 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateNoii boieri din Bănie

Noii boieri din Bănie


Ce au în comun Dinel Staicu, Genică Boerică, Adrian Mititelu, George Ilinca, Paul Valută şi Radu Berceanu? În afară de ultimul, toţi au fost implicaţi în fotbal. Toţi au avut sau mai au probleme cu justiţia. Ei sunt exponenţii noii clase de boieri din Bănie.

Noua protipendadă a Băniei, de multe ori cu legături mai mult sau mai puţin evidente cu lumea interlopă, şi-a tras în proprietate imobile boiereşti, multe dintre ele aflate pe lista monumentelor de arhitectură. În Craiova, 364 de clădiri figurează ca monumente de arhitectură, fiind protejate la renovare.

În materialul de faţă vom insista asupra celor mai fastuoase dintre ele, care au ajuns în proprietatea îmbogăţiţilor peste noapte de după 1989.

 

Sedii de bănci în imobile renovate

 

Unul dintre monumentele refăcute se află pe str. Unirii nr. 4 şi a aparţinut magistratului Constantin Vălimărescu. Casa Vălimărescu a fost construită în 1892, după proiectul arhitectului francez Albert Galleron, care a proiectat şi Palatul Ateneului din Bucureşti. Proprietarul a fost magistrat, preşedintele Curţii de Casaţie Dolj. În perioada regimului comunist, aici a funcţionat ASCAR (Asistenţa Cardiacilor), apoi clădirea a fost repartizată Muzeului de Artă – care a amenajat aici Secţia Colecţii.

După 1989, casa a fost retrocedată şi a intrat în proprietatea firmei Italian Knitwear, care a renovat-o şi a închiriat-o băncii Unicredit. Noua firmă proprietară este controlată majoritar de Max Mara International (56,4%), o societate cu sediul în Luxemburg. Celălalt acţionar (care deţine 43,5%) al firmei este societatea italiană Imax Unipersonale.

Vizavi de actuala bancă Unicredit se află alt imobil declarat monument de arhitectură. Este vorba de Casa Stoilov-Bolintineanu, care a aparţinut generalului Stoilov, tatăl academicianului Simion Stoilov, matematician cunoscut drept creatorul teoriei topologice a funcţiilor analitice. Acesta este, totodată, creatorul şcolii româneşti de analiză complexă. După 1989, aici a fost sediul filialei craiovene a Băncii Turco-Române.

 

George Ilinca şi Paul Valută, hotel şi club privat

 

Alt imobil refăcut după vechea arhitectură, care a scăpat de naţionalizarea comunistă, se află pe strada Mitropolit Firmilian, la câteva sute de metri de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Frumoasa construcţie poartă şi în prezent denumirea de Casa Zamfirescu şi este club privat. A fost construită în 1890 şi este printre puţinele clădiri care au scăpat de naţionalizarea comunistă. Proprietarul iniţial, Ion Zamfirescu, a fost un celebru negustor de vinuri. În anii ’60, casa a fost cumpărată de la proprietar, un medic, de Alexandru Firescu, secretarul literar al Teatrului Naţional din Craiova. „Imobilul a scăpat de naţionalizare pentru că aparţinea unui medic, funcţionar al statului, şi nu unui burghez. Doar proprietăţile burgheziei erau naţionalizate“, a precizat Marcel Berendei. De curând, Casa Zamfirescu a fost achiziţionată de societatea Barbarosa SRL, la care acţionar majoritar (90%) este Martha-Petruţa Jahani, soţia lui Jahani Farid (alias Paul Valută). Noii proprietari au apelat la o firmă specializată pentru restaurarea ei.

În apropiere de Părculeţul „Mihai Bravu“ de la Facultatea de Agronomie se poate admira clădirea Golden House, un luxos hotel de patru stele, aflat în proprietatea familiei Ilinca. Ştefan (George) Ilinca este cel mai cunoscut membru al familiei. Cea mai mare afacere a sa a fost participaţia la Topway Industries (fabrică de ulei şi margarină), alături de Doru Stănescu, germanul Andreas Friedman şi cetăţeanul libanez Salame Badr. George Ilinca a devenit însă mult mai cunoscut prin implicarea sa în acţionariatul echipei de fotbal Universitatea Craiova. În prezent, hotelul este manageriat de Costel Ilinca, fratele lui George, care s-a regăsit şi el la un moment dat în acţionariatul clubului Universitatea Craiova. În trecut, acest imobil a aparţinut medicului Gheorghe Poenaru, fiind construit în 1890, în stilul neoeclectic. După 1989, imobilul a fost retrocedat moştenitorilor.

„Multă vreme, bătrâna care a moştenit clădirea nu a vrut să o vândă. A fost nevoită însă să o înstrăineze după ce a avut probleme financiare“, a precizat Marcel Berendei.

 

Berceanu şi Mititelu – hoteluri nefuncţionale

 

Hotelul Minerva a fost construit între anii 1900 şi 1903 şi a avut încă de pe atunci destinaţia de hotel şi cazino. În perioada comunistă a fost restaurant, iar după 1989 a intrat în componenţa Jiul SA (care mai cuprinde hotelul Jiul, hotelul Panoramic din Calafat şi Vila Vânătorul), societate privatizată prin metoda MEBO. Societatea care are în proprietate clădirea este controlată din umbră de senatorul democrat-liberal de Dolj, Radu Berceanu.

Potrivit celor precizate de Marcel Berendei, salonul în care a funcţionat la un moment dat Sala Maură a fost restaurat respectând arhitectura originală în proporţie de 80%. În Sala Maură funcţionează în prezent un magazin de pantofi la preţuri reduse. Cât priveşte hotelul, acesta nu este funcţional. „Hotelul este consolidat, dar nu şi restaurat. Din câte ştiu, acolo nu se mai lucrează de ani buni“, a spus Berendei.

Finanţatorul Universităţii Craiova, Adrian Mititelu, are la activ două imobile aflate pe lista monumentelor de arhitectură. Primul dintre ele este casa în care locuieşte, pe strada Fraţii Buzeşti nr. 33. Aceasta datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar nu se mai cunoaşte primul proprietar. Altă clădire este hotelul New York (fost Geblescu), de pe strada Sf. Dumitru nr. 1. Denumirea a fost dată de unul dintre proprietari, care a cumpărat imobilul cu bani făcuţi în America. Nu a mai putut funcţiona ca hotel din cauză că nu îndeplinea standardele necesare, camerele fiind subdimensionate. În perioada comunistă, clădirea a fost folosită ca spaţiu de birouri. Ulterior, a fost preluată de Mititelu prin firmele pe care le controla. La parter funcţionează acum sediul clubului Universitatea Craiova, iar la subsol, Crama Haiducilor – un local cu circuit închis. Tot la parterul clădirii, în spaţiul unde pe vremuri funcţiona cofetăria Expres, este acum localul Il Girasole – patronat de oameni de afaceri italieni.

 

Staicu şi Boerică – locuinţe de boieri

 

O istorie aparte o are şi imobilul denumit Vila Bujorului, de pe strada cu acelaşi nume, situată aproape de centrul oraşului. Casa a fost construită la începutul secolului XX de celebrul boier Barbu Drugă. După ce a fost naţionalizată de comunişti, clădirea a devenit casă de protocol pentru mai-marii PCR. După 1989, moştenitorii lui Barbu Drugă au revendicat imobilul.

De retrocedat însă, a fost retrocedat către Mercur SA, drepturile fiind apoi preluate de Asociaţia Creştin-Catolic-Ortodoxă, controlată de controversatul om de afaceri Dinel Staicu, care şi-a amenajat aici locuinţa. Acesta a revendicat nu numai casa, ci şi tot ce era în ea (mobilier Ludovic XIV şi argintărie spaniolă), intrând în proces cu Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, care a argumentat că mobilierul a fost adus în incintă după naţionalizare. De altfel, Dinel Staicu este cunoscut ca amator de drepturi succesorale ale foştilor boieri.

De la casele boiereşti nu putea lipsi Genică Boerică, proprietar şi el al unei case ultraluxoase pe str. Unirii, denumită generic „Micul Luvru“. Mai precis, este vorba de fosta casă „Schina“ – construită la 1898 de proprietarul cu acelaşi nume – un aromân stabilit la Craiova. Înainte să fie luată de Boerică, aici a funcţionat un institut de cercetări. Afaceristul Genică Boerică este deja celebru, fiind judecat pentru restituiri ilegale de TVA în valoare de peste 290 de miliarde de lei vechi.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

30 COMENTARII