Parlamentul European este o ţintă pentru majoritatea politicienilor, iar la un loc de muncă aici visează foarte mulţi tineri. Alexandra, Iulia, Răducu şi Adrian, elevi ai Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti“ Craiova, au avut ocazia să vadă cum se lucrează în această instituţie şi au fost europarlamentari pentru o zi.
„Politică socială şi ocuparea forţei de muncă“, „Mediu, transport, energie“, „ 2008. Anul european al dialogului intercultural“, „Viitorul Europei“ sunt câteva dintre proiectele pe care Alexandra, Iulia, Răducu şi Adrian, elevi ai CN „Fraţii Buzeşti“, le-au dezbătut în cadrul comisiilor de lucru şi le-au aprobat în plenul Parlamentului European. Cei patru elevi au participat la programul „Ambasadorii Olteniei“, care îşi propune promovarea mobilităţii tinerilor în spaţiul european şi implicarea acestora în luarea deciziilor. „Am vizitat sediul Parlamentului European de la Strasbourg, am stat pe scaunele eurparlamentarilor şi am votat. Am fost europarlamentari pentru o zi şi am participat la dezbateri de proiecte. Am lucrat pe comisii, a trebuit să alegem un preşedinte de comisie care să prezinte proiectul nostru în plen, problema pe care încercăm să o rezălvom şi soluţiile pe care trebuie să le votăm“, a explicat Iulia Firănescu, elevă în clasa a XII-a la CN „Fraţii Buzeşti“.
Cupa Eurogame, la Craiova
Cei patru ambasadori ai Olteniei nu au plecat cu mâna goală din Parlamentul European, ei câştigând cupa Eurogame, un concurs de cultură generală. „Au fost 22 de întrebări, formulate în câte o limbă a Uniunii Europene, şi trebuia să răspundem la ea în aceeaşi limbă. Dacă nu o cunoşteam şi dacă nu aveam în echipă un vorbitor nativ al acelei limbi, trebuia să căutăm un elev din alt grup care să ştie. Echipa din care am făcut eu parte a câştigat concursul şi am plecat acasă cu cupa“, a explicat Alexandra Brumar, elevă în clasa a X-a la CN „Fraţii Buzeşti“.
„Am avut putere de decizie“
Cu toate că au ajuns să ia decizii la cel mai înalt nivel, tinerii craioveni nu visează o carieră în politică, ci vor să devină medici, specialişti în relaţii publice sau fizicieni. „Nu mă văd făcând carieră în diplomaţie. Mie îmi plac ştiinţele exacte. A fost o experienţă extraordinară pentru că am învăţat lucruri noi, am văzut diferenţele culturale şi am observat că tinerii erau foarte hotărâţi să îşi păstreze cultura, identitatea naţională. Cred că ritmul rapid al globalizării nu ne este prielnic“, a spus Răducu Ehorovici, elev în clasa a XI-a la CN „Fraţii Buzeşti“. Cât despre tinerii europeni, aceştia nu se deosebesc de cei români. „Mă aşteptam la o atmosferă sobră, dar ceilalţi copii erau îmbrăcaţi extravagant, erau foarte detaşaţi. Nu erau foarte implicaţi şi nici mai deştepţi decât noi, erau însă civilizaţi. Această experienţă mi-a deschis orizontul, am învăţat mai multe despre UE, despre când se implică şi când nu în statele membre. Am aflat că nu se implică în politica internă a statelor. Cu toate acestea, nu aş vrea să lucrez în Parlamentul European. Eu vreau să fac medicină, chirurgie, poate în străinătate“, a explicat Adrian Poenaru, elev în clasa a IX-a.
Nici Iulia nu se vede peste ani în băncile Parlamentului European. „A fost important pentru că am avut putere de decizie, am văzut ce înseamnă să ai responsabilitatea unor proiecte. Dacă s-ar duce cât mai multe persoane acolo şi ar vedea ce înseamnă să lucrezi aşa cum trebuie, poate s-ar schimba ceva şi la noi. Eu însă nu aş vrea să lucrez acolo, vreau să devin medic“, a spus Iulia.
Ambasadorii Olteniei, în caravană prin licee
Cei patru ambasadori ai Olteniei vor să împărtăşească experienţa lor şi celorlalţi elevi, aşa că vor porni într-o caravană prin zece licee din Craiova. „Le vom povesti câte ceva din ce am trăit noi în excursie. Vom prezenta obiectivele turistice din ţările care au participat şi date geopolitice despre ele, când au aderat la UE, cine sunt preşedinţii acestor ţări. Vom oferi informaţii despre Uniunea Europeană, Parlamentul European, fotografii şi câteva programe pentru tineret“, a explicat Alexandra. Nici ea nu vrea să ajungă în Parlamentul European prin intermediul politicii, ci poate pe partea de relaţii publice.
