4 C
Craiova
duminică, 24 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriCad firmele mici de la finanţări mari

Cad firmele mici de la finanţări mari

Patronatul IMM-urilor din Craiova susţine că, în practică, firmele au multe deficienţe în a accesa banii europeni din fondurile structurale şi hopuri greu de trecut.

Mai multe companii din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) din Craiova şi din Dolj vor avea acces redus la fondurile structurale recent lansate la nivel central şi regional, a spus preşedintele patronatului pentru IMM-uri din zonă, Valentin Cristea, şeful Consiliului Local al IMM-urilor (CLIMM) Craiova. Fie că este vorba despre fondurile pentru microîntreprinderi, venite prin Ministerul Dezvoltării, fie că este vorba de banii europeni pentru IMM-uri, prin ministerul de resort, sumele puse în joc nu sunt accesibile pentru toată lumea. Milioane de euro pot fi accesate de companii, după o bună perioadă în care fondurile PHARE s-au epuizat de mult, iar mediul de afaceri nu a mai avut acces la fonduri structurale. Nu toţi care ar dori aceste fonduri au forţa necesară să le acceseze.

 

Mediul trage în jos societăţile

 

În opinia CLIMM Craiova, cele mai multe deficienţe vor fi la capitolul de mediu. „Firmele care doresc să depună proiecte de finanţare vor fi condiţionate de obţinerea autorizaţiilor de mediu. Companiile ştiau de mult că trebuie să îndeplinească toate criteriile de mediu, dar au fost delăsătoare sau nu au avut bani. Dacă nu au obţinut autorizaţiile de mediu, atunci nu pot depune proiecte. Din această cauză vor fi mai puţine proiecte de finanţare“, a susţinut Valentin Cristea.

Şeful patronatului amintit mai spune că micii întreprinzători ar fi trebuit să fie sprijiniţi prin programe guvernamentale (strict pe criteriile de mediu), care ar fi trebuit începute şi care să fi ajutat IMM-urile să fie pregătite pentru fondurile structurale. Radu Mirea, directorul Oficiului Teritorial pentru IMM-uri (OTIMM) Craiova, explică faptul că autorizaţia de mediu se obţine atunci când se fac studiile de fezabilitate, deci la demararea proiectului. Valentin Cristea a adăugat că, din experienţa în mediul local de afaceri, „firmele fără bani, dar cu idei nu vor putea accesa fonduri structurale, pentru că nu au cu ce să garanteze realizarea investiţiilor. Dacă vrei să iei 100.000 de euro, trebuie să ai o scrisoare de garanţie de cel puţin 120.000 de euro“.

 

Consultanţa de calitate, o problemă

 

Şeful CLIMM Craiova consideră că pe regiunea de sud-vest a ţării există deficienţe în ceea ce priveşte firmele de consultanţă pentru proiecte de finanţare externă. „Strict pentru consultanţă pe fondurile structurale există deficienţe în Oltenia. Aceasta, din cauză că firmele de consultanţă din domeniu nu sunt sprijinite de ani buni. Există foarte multe societăţi de acest fel, dar în alte domenii: financiar, fiscal, de credite şi altele, dar nu şi pentru întocmirea de proiecte de finanţare din fondurile europene“, a declarat Cristea. La rândul lui, Radu Mirea explică faptul că „acesta este mediul privat de afaceri, unde piaţa consultanţilor se dezvoltă în funcţie de cerere şi ofertă. Firmele din regiune au fost sceptice în ceea ce priveşte realizarea de proiecte cu ajutorul companiilor specializate în consultanţă pe acest gen de finanţare“. La nivelul OTIMM Craiova există o listă cu aproape 300 de firme de consultanţă active, dar „calitatea acestora numai mediul de afaceri o poate cuantifica. La noi în ţară, această activitate a constituit un pionierat până acum câţiva ani“, a afirmat directorul Radu Mirea.

 

Limbaj de lemn

 

Mediul de afaceri local acuză şi faptul că publicitatea pe care o fac ministerele de resort programelor şi axelor lansate pe fondurile structurale se face „într-un limbaj de lemn, greu accesibil mai ales pentru cei din mediul rural sau pentru cei cu un anumit nivel de cunoaştere“. „Noi am făcut propuneri către Ministerul IMM-urilor să externalizeze activitatea de promovare a acestor proiecte, adică de ea să se ocupe ONG-uri sau firme specializate, care să participe la licitaţii. Prezentarea proiectelor să se facă într-un limbaj pe înţelesul tuturor. Deconturile să se facă numai pe bază de tabele cu semnături de la cei prezenţi. Numai aşa ajunge informaţia acolo unde trebuie“, a precizat Cristea. Acesta spune că propunerea se află în stadiul de dezbatere la minister, pentru axele la care nu a fost lansat încă ghidul solicitantului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS