Buticarii din jurul blocurilor şi-au pierdut majoritatea clienţilor, în favoarea supermarketurilor aflate la marginea oraşului. Deşi unele produse sunt mai ieftine în magazinele de cartier, cumpărătorii nu se înghesuie.
Comerţul de la colţul străzii nu mai este o afacere înfloritoare, cum era în urmă cu patru-cinci ani. Micii comercianţi care şi-au deschis magazine între blocuri au pierdut majoritatea clienţilor, care au migrat la mulţimea de supermarketuri şi hipermarketuri care a apărut în Bănie. Bătălia în domeniul comerţului se dă între supermarketuri, iar micii comercianţi aproape că nu mai contează în calculul cotei de piaţă. Magazinele de cartier au ajuns să vândă la limita supravieţuirii. Seminţe, sticks-uri, bere la pet sau ţigări. Astfel de produse sunt dintre cele mai tranzacţionate la colţ de stradă. Unii comercianţi au ales să-şi îmbunătăţească paleta de produse cu unele uşor vandabile clienţilor, pentru a-şi spori vânzările. „Nu vedeţi ce vindem? Acadele şi pufuleţi de 3.000 de lei punga (0,3 lei – n.r.). De anul trecut am băgat şi pâine, că asta se vinde zi de zi. În rest, nimicuri. Aş închide şi mâine, dar ce mai facem, unde ne mai angajăm la vârsta asta şi eu, şi soţul meu?!“, a spus o comerciantă din Craiova. Acelaşi pericol l-au simţit pe pielea lor, respectiv în contul firmei, buticarii care au tarabe prin pieţe. „Ajungem să aducem bani de acasă. De când cu supermarketurile astea, ne-au scăzut vânzările foarte mult. Sunt zile când numeri pe degete clienţii care cumpără ceva de la noi. Mai mult ne costă actele, contabilul, spaţiul. Probabil că vom închide în cel mult un an, dar să vedem ce facem după!“, a spus deţinătorul unui butic în Piaţa Centrală din Craiova.
Profil de buticar
În general, la magazinul de la colţul străzii găseşti produse alimentare, detergenţi şi, mai nou, pâine, pentru a atrage clienţii cu un produs uşor vandabil. Magazinul de cartier este fie o afacere de familie, fie un mic business al vreunei persoane disponibilizate, care nu a mai avut unde să muncească, aşa că şi-a deschis o firmă. Sunt profitabile magazinele cu vad comercial bun, care au la vânzare o gamă diversificată de produse, inclusiv carne (respectiv produse din carne), lactate şi mezeluri. Acestea nu fac faţă fluxului de clienţi şi au o gamă diversificată de produse la preţuri cam la fel ca în supermarketuri, dar asemenea unităţi sunt foarte puţine. Câte unul-două pe cartier şi ceva mai multe în jurul pieţelor sau târgurilor.
Cumpărători din supermarket
Cei mai mulţi craioveni se înghesuie în supermarketuri sau hipermarketuri, dar apelează periodic şi la magazinele de cartier. „Odată pe săptămână îmi fac cumpărăturile din supermarket şi iau cele mai multe produse şi de valoarea cea mai mare, pentru că le găsesc pe toate la un loc şi multe sunt mai ieftine. În rest, dacă mai am nevoie de ceva, iau de la magazinele din apropierea casei“, a spus Angela Popescu, clientă fidelă a supermarketurilor. Alţi craioveni au realizat că produsele sunt mai scumpe în marile magazine. „Merg în supermarketuri din joi în Paşti, pentru că sunt departe şi unele preţuri sunt poate chiar mai mari decât în cartier. Acum găseşti aproape orice şi la magazinele de pe lângă casă. Am piaţa la doi paşi“, a declarat Cristina Măndescu.
De ce sunt preferate marile magazine
Oamenii preferă supermarketurile pentru că găsesc toate produsele la un loc şi, uneori, fac economie de timp. Deşi unele produse sunt la promoţii, deci la preţuri reduse, altele sunt mai scumpe decât în magazinele de cartier. Şi tot se vând. Mai mult, dacă până anul trecut, în unele supermarketuri se stătea la coadă la casierie doar în weekend, acum este aglomeraţie în fiecare zi. Avantajul supermarketurilor şi hipermarketurilor comparativ cu magazinul de la bloc este acela că au reţele de marketing bine puse la punct, reclamă şi publicitate aproape în fiecare cutie poştală a craiovenilor. Oferă o gamă diversificată de produse, iar dacă unele promoţii sunt avantajoase, alte produse mai scumpe scapă în coşul de cumpărături al clientului, „orbit“ de preţul mic plătit anterior. La unele există transport în comun, astfel că acei clienţi care nu au autoturisme sau bani de taxi sunt atraşi de microbuzele supermarketurilor.
Hipermarketurile invadează Craiova
Deşi se spune că este o zonă cu putere mică de cumpărare, în Craiova au apărut supermarketuri şi hipermarketuri precum ciupercile după ploaie, iar altele mai prospectează piaţa. Sunt prezente şi magazine mari, de tip „cash and carry“, dar şi retaileri importanţi: Billa, Metro, Selgros şi hipermarketuri ca real,- şi Pic. Au apărut şi cele specializate pe o anumită gamă de produse: Practiker şi, în curând, Kaufland. Autorităţile locale de profil nu au statistici exacte privind numărul micilor comercianţi dispăruţi de pe piaţă, dar pot spune de tendinţe vizibile de scădere a activităţii buticarilor. „Este posibil ca activitatea comercianţilor en-detail să fie afectată de supermarketuri. Cifrele le vedem abia după depunerea bilanţurilor. Oricum, au fost radiate mii de firme şi majoritatea erau din domeniul comerţului, dar apar altele în loc“, a precizat directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Mihai Antonescu. Paradoxul constă în faptul că, deşi nu o duc bine, firmele de comerţ apar precum ciupercile după ploaie în Dolj.
„Cele mai multe firme nou-înfiinţate în 2008 au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul, dar noi nu putem şti dacă ele desfăşoară această activitate sau nu. Abia după ce primeşte autorizaţiile se poate şti ce activitate va desfăşura respectiva firmă“, susţine directorul Oficiului Registrului Comerţului.
