Am fost la Bursa Locurilor de Muncă din Craiova, ca orice om în căutarea unei slujbe. Dacă aveam studii medii, m-ar fi angajat trei firme. Când am spus că sunt licenţiată în economie, nu mi s-a oferit nimic: „Ne pare rău, nu sunt locuri pentru pregătirea dumneavoastră!“.
Aglomeraţie mare pe scările de la Casa Studenţilor, din Craiova. În jur de 50 de persoane aşteaptă să le vină rândul să intre la Bursa Generală a Locurilor de Muncă. Organizatorii spuneau că sunt locuri de muncă de toate felurile. Mă aşez la rând, ca orice persoană care şi-ar căuta un job, şi întreb o tânără de ce este aşa multă lume. Îmi răspunde că se fac recrutări şi pentru străinătate şi de aceea sunt oameni pe scările de afară. Intră doar câte zece persoane, ca să nu se aglomereze înăuntru. La coadă stau mulţi tineri cu rucsacuri în spate şi discută despre cursuri. Îmi dau seama repede că sunt studenţi. În partea dreaptă, nişte bărbaţi trecuţi de prima tinereţe îşi povestesc experienţele trăite la muncă în străinătate. Se vede că sunt pregătiţi, pentru că au dosare sub braţ sau în plase. Unul dintre ei, cu şapcă de blugi şi cu telefon „şmecher“ atârnat la gât, se roagă cu voce tare: „Dă-mi, Doamne, un job ca lumea, să câştig bani buni şi să nu mai vin în ţară!“. După vreo 30 de minute de aşteptat pe scări, îmi vine rândul să intru.
Era secretarelor deştepte
Ocolesc primele standuri, ca, de altfel, toată lumea. Aici se angajează sudori, lăcătuşi şi nimeni nu se opreşte măcar să întrebe ce condiţii trebuie îndeplinite. Un anunţ îmi atrage atenţia: o firmă caută secretară. Mă gândesc că sigur voi fi angajată. Spun că am studii superioare, dar că am lucrat ca vânzătoare. Angajatorul de la standul cu pricina mă surprinde: „Aveţi nevoie de experienţă ca secretară. În plus, trebuie să cunoaşteţi foarte bine limba engleză, să ţineţi evidenţa primară şi să faceţi operare pe calculator. Suntem deschişi şi vă spunem de la început ce vrem“. Reţinut, parcă jenat de situaţia mea, bărbatul îmi întinde într-un final tabelul de înscriere să-l completez şi îmi trânteşte celebra lozincă „Vă sunăm noi săptămâna viitoare!“. Nici nu mai întreb ce salariu se oferă pentru cineva cu studii superioare. Omul mi-a dat de înţeles că nu am ce căuta acolo.
Cu studii medii, slujbe cu duiumul
Schimb tactica şi spun că sunt doar absolventă de liceu şi am lucrat ca vânzătoare. Mă opresc la un stand de asigurări şi spun că vreau să fiu agent. Un bărbat îmbrăcat impecabil mă măsoară din cap până în picioare şi încearcă să mă convingă să mă înscriu, că aş corespunde profilului: „Nu contează că aveţi doar liceul, important este să aveţi diploma de bac. Să ştiţi că după trei luni vi se face carte de muncă. În funcţie de vânzări, avansaţi inspector de asigurări. Merită să încercaţi!“. „Lăsaţi-ne măcar numărul de telefon“, insistă şi doamna de lângă tânărul îmbrăcat frumos. Refuz oferta şi plec mai departe. Până acum aş fi punctat o angajare, cu studii medii. Mai ocolesc două standuri care cer sudori, strungari, instalatori şi lăcătuşi şi mă opresc la o firmă cunoscută în Craiova, care oferă posturi de operatori calculator. Spun din nou că am doar liceul şi lucrez ca vânzătoare, dar mi se spune că aşa şi trebuie. Angajatorul îmi întinde un tabel de participare pe care sunt doar trei persoane înscrise, deşi târgul de joburi este deja la jumătate. Mi se pare ciudat şi încep să întreb de condiţiile de lucru. „E foarte bine că aţi lucrat ca vânzătoare, că aveţi noţiuni de evidenţă primară. Programul e de opt ore pe zi, sâmbăta se lucrează prin rotaţie, iar salariul este de 540 de lei în mână“. Mă angajez a doua oară, tot cu studii medii şi cu un salariu demn de Craiova: 540 de lei.
Cu facultate, nici măcar la lucru în străinătate!
Văd locul unde se fac înscrierile pentru străinătate. Mă prezint frumos, spun că sunt licenţiată în economie politică şi vorbesc la perfecţie engleza şi franceza. O doamnă face ochii mari şi se scuză elegant: „Ne pare rău, dar locurile oferite nu sunt pentru absolvenţi de facultate. Se fac înscrieri pentru Spania şi Germania, dar se oferă locuri de muncă în agricultură. Nu sunt pentru pregătirea dumneavoastră profesională şi nu suntem autorizaţi să luăm în calcul studiile superioare!“. Insist că vreau un loc de muncă, deşi nu e potrivit pregătirii profesionale. Doamna respectivă spune, pentru a doua oară, că îi pare rău că nu poate să mă ajute, dar mă roagă să încerc la Sibiu, pe 5 mai, când are loc recrutarea propriu-zisă pentru Spania.
Plec mai departe şi mă hotărăsc să nu mai spun că am studii superioare. Numai cu liceul, mă angajez pentru a treia oară. Altă firmă de asigurări nu pare nici ea deranjată de diploma de bacalaureat, ci mă agasează cu chestiuni de descriere a jobului. Mă roagă să mă înscriu şi îmi promite că mă sună a doua zi.
În loc de concluzii
Locurile de muncă în construcţii şi cele de lucrători calificaţi (sudori, lăcătuşi, strungari) nu mai au căutare. În unele domenii de activitate, firmele te roagă să te înscrii pe liste, te roagă să accepţi, pentru că nu se mai găsesc specialişti. Dacă într-adevăr aş fi avut nevoie de un job, cu studiile superioare aş fi fost respinsă de unii angajatori la această Bursă a Locurilor de Muncă. Dacă însă aş fi avut numai liceul, aş fi găsit trei locuri de muncă în 15 minute. Despre salarii nu mai vorbim.