Specialiştii BNR anticipează că moneda europeană se va stabiliza în jurul cotaţiilor actuale, inflaţia va scădea la vară, creditele de consum se limitează, perioada aceasta fiind propice depunerii economiilor în bănci.
Cei care au credite în euro sunt cu ochii pe cotaţia monedei europene în apropierea datei de plată a ratelor. La fel procedează şi firmele care au relaţii comerciale peste graniţă. Fie că este vorba despre importatori, fie că sunt exportatori, orice variaţii ale cursului leu/euro au devenit deosebit de importante pentru companii. Fluctuaţiile din ultima perioadă ale monedei europene în raport cu leul au fost în favoarea persoanelor cu credite în moneda europeană, dar şi în cea a importatorilor. Această valută a scăzut destul de mult, săptămâna trecută, la minimul de 3,5614 lei pentru un euro înregistrat joi, pentru a se aprecia uşor la 3,6055 lei după şedinţa de vineri a Băncii Naţionale a României (BNR).
Un leu mai tare
Analiştii anticipează că euro se va menţine anul acesta în jurul valorii de 3,56 lei şi că moneda naţională se va întări de acum încolo. Valutele speculative au împins euro în sus, în primele luni ale anului, dar în aprilie, piaţa s-a reglat, iar cotaţia leu/euro este mai aproape de realitate. Atunci când speculanţii retrag milioane de euro din băncile noastre, moneda europeană creşte, iar când e infuzie de euro din exterior, atunci valuta se depreciază în raport cu leul. „A fost o presiune pe piaţa valutară, dar acum leul îşi revine. Cotaţiile din ultimele zile sunt foarte aproape de realitate şi vom avea un leu mai tare de acum înainte, în special la vară. Moneda naţională va avea această tendinţă de apreciere în raport cu euro până în 2014, când se va trece la moneda europeană“, a menţionat directorul sucursalei doljene a BNR, Gheorghe Gherghinescu.
Credite mai puţine
De când BNR a majorat succesiv dobânda de politică monetară, iar cele la credite au crescut destul de mult, efectul a fost cel aşteptat: s-au diminuat împrumuturile. Craiovenii s-au împrumutat mai puţin în bănci în lunile martie şi aprilie. „Au scăzut considerabil în special creditele de consum. În Dolj, tendinţa acestor tipuri de credite este în scădere, pentru că au crescut dobânzile“, a spus specialistul de la BNR Dolj. Populaţia a ales să contracteze credite mai puţine de nevoi personale de la unităţi bancare sau de la instituţii financiare nebancare.
Gherghinescu se fereşte să facă previziuni privind o eventuală majorare a dobânzii de politică monetară. Însă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat pentru presa de peste graniţă că nu exclude posibilitatea ca dobânda de referinţă să aibă două cifre, deci să urce la 10%, de la 9,5%, cât este în prezent. Dacă se aplică, noua politică a Băncii Naţionale ar scumpi şi mai mult creditele. În condiţiile în care creditul este mai greu accesibil, iar băncile duc lipsă de lichidităţi, păstrarea banilor în conturi bancare este o alternativă bună de economisire. Băncile oferă acum dobânzi la depozite mai atractive decât randamentele fondurilor mutuale. „Este o perioadă propice economisirii. Politica BNR de majorare a dobânzii de politică monetară a avut ca efect creşterea dobânzilor la depozite, pentru că băncile au nevoie de lichidităţi. Pentru populaţie, acum este mai avantajos să adopte această formă de economisire“, a adăugat Gheorghe Gherghinescu.
Inflaţia depinde de agricultură
BNR Dolj anticipează că în următoarele două-trei luni inflaţia se va menţine ridicată, din cauza creşterilor de preţuri la alimente şi la combustibili. Analiştii Băncii Naţionale anticipează că în vară inflaţia va scădea, dar acest lucru depinde de agricultură. „Se anticipează un an agricol mai bun, ceea ce înseamnă că în vară, după primele producţii agricole, inflaţia se va diminua“, a susţinut Gherghinescu. În 2007, indicii ridicaţi ai inflaţiei au depins, în mare măsură, de dezastrul din agricultură. Anul secetos a condus la producţii slabe la hectar, ceea ce a determinat scumpirea grâului şi, implicit, a altor alimente. Deci a crescut inflaţia.
Cresc economiile în bănci
Potrivit BNR, în perioada 14-18 aprilie 2008, media zilnică a depozitelor pe piaţa monetară la nivelul întregii ţări a crescut la 10.619 milioane de lei, faţă de numai 7.586 de milioane de lei, în intervalul 7-11 aprilie. Dobânda medie zilnică la depozite a fost, în perioada analizată, de 10,25% pe an.
