Mii de salariaţi din Dolj sunt jecmăniţi pe faţă de angajatori. Un sfert din firme reţin pe state de la angajaţi banii pentru plata asigurărilor de sănătate, dar nu îi virează către stat. Deşi legea permite, nici un administrator nu a fost închis.
Aproape 6.000 de societăţi din Dolj încalcă grosolan legislaţia în vigoare, în sensul că nu plătesc la timp contribuţiile pentru plata asigurărilor de sănătate, deşi le reţin pe statele de plată de la angajaţii lor. Aşa arată datele furnizate, la solicitarea GdS, de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, instituţie care se ocupă de câţiva ani de colectarea contribuţiilor de la firme. Mii de salariaţi cărora li se opresc în fiecare lună bani din salariu pentru asigurările de sănătate nu au dreptul nici la o banală adeverinţă de salariat pentru a merge la un medic, fiindcă pe document trebuie să figureze ordinul de plată cu care s-au plătit la zi asigurările. Cât despre medicamente gratuite sau compensate nici nu poate fi vorba. Dacă angajatul se îmbolnăveşte la final de lună, acesta trebuie să scoată bani din buzunar pentru tratament, deoarece se termină plafoanele farmaciilor, dar asta este altă poveste. Alta ar fi situaţia dacă toate companiile ar fi corecte şi ar vira la timp banii pentru astfel de contribuţii. În faţa legii răspunde administratorul, dar nici patronii nu sunt străini de astfel de practici. Unii sunt şi administratori, şi asociaţi în firmă.
Dispun de banii salariaţilor
Potrivit Oficiului Registrului Comerţului Dolj, în judeţ există în jur de 22.000 de societăţi comerciale active. Corelând datele cu cele de la DGFP, înseamnă că un sfert dintre firmele active nu plătesc sumele reţinute ca stopaj la sursă. Este caz penal pentru cei care conduc respectivele entităţi economice, dar vom vedea în cele ce urmează cum organele abilitate ale statului să execute controale se eschivează în a executa legea sau aleg cele mai facile pedepse pentru administratori. Până acum nici un patron sau administrator nu a plătit cu închisoarea pentru că a dispus după bunul plac de bani care nu erau ai lui, ci ai salariaţilor. „Restanţele mai vechi de o lună la plata asigurărilor sociale de sănătate la 29.02.2008 erau de 22.765.922 de lei“, a precizat directorul executiv al DGFP Dolj, Mihai Antonescu, în răspunsul transmis redacţiei la solicitarea GdS. Sumele cuprind atât contribuţia firmei, cât şi pe cea a angajatului. Pentru a nu exista dubii despre caracterul de rău-platnic al societăţilor doljene, ne-am interesat cum a stat situaţia şi la finalul lunii martie. Dar stupoare! Restanţele către fisc pentru asigurările de sănătate s-au situat şi la finele lui martie cam la aceeaşi valoare (uşor diminuată): 22.763.433 de lei. În bani vechi suma este astronomică – peste 227 de miliarde de lei care nu ajung acolo unde le este locul, adică în bugetul destinat sănătăţii. Când a început colectarea fondurilor pentru pensiile administrate privat, responsabilii cu rang înalt în statul român le atrăgeau atenţia patronilor să plătească, pentru fondurile de pensii, indirect, pentru că „nu pot dispune oricum de banii angajaţilor“. Dar şi sumele reţinute pentru sănătate sunt tot „banii angajaţilor“.
Stopajul la sursă, evaziune fiscală
Legislaţia română prevede şi pedeapsa cu închisoarea pentru cei care opresc bani pe statele angajaţilor, dar nu îi virează către bugetul consolidat al statului. Aceleaşi legi au portiţe de scăpare, astfel că mulţi patroni şi administratori se aleg fie cu amenzi şi popriri pe conturile bancare, fie cu dosare penale soluţionate în avantajul învinuitului. Din datele furnizate de DGFP, Garda Financiară Dolj şi alte organe de control, cum ar fi Inspectoratul Teritorial de Muncă, angajaţii nu fac sesizări cu privire la faptul că le sunt încălcate drepturile. Aceleaşi instituţii susţin că nici un deţinător de firme nu a fost pedepsit cu închisoarea pentru stopaj la sursă. Dacă au mai existat dosare penale, acestea s-au soluţionat „în limitele legii“, adică respectivii au primit amenzi. Şi cu salariaţii jecmăniţi pe faţă cum rămâne?!
Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede la art. 6: „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă“. Aceeaşi lege stipulează la art. 10, alin 1, că, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul, atunci limitele pedepsei pentru faptele săvârşite se reduc la jumătate. Legea evaziunii menţionează că, dacă prejudiciul cauzat şi recuperat este de până la 100.000 de euro, sau echivalentul în lei, atunci „se poate aplica pedeapsa cu amenda“. Dacă prejudiciul este până la 50.000 de lei, atunci „se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar“.
Instanţa stabileşte dacă e „cu intenţie“
Comisarul-şef al Gărzii Financiare Dolj, Dragoş Ursulescu, a spus că instituţia „nu prea“ a avut cazuri de dosare penale pe numele administratorilor care reţin sume prin stopaj la sursă, dar nu le virează. „Mai mult, finanţele se ocupă de aşa ceva. Oricum, legea spune că doar dacă sunt cu intenţie reţinerea şi nevirarea banilor poate fi cercetat penal cel care conduce firma. Procurorul sau instanţa stabileşte dacă o astfel de faptă este cu intenţie. Eu nu am auzit să fie închis cineva pentru asemenea fapte, iar dacă plăteşte în timpul cercetării, ia doar o amendă şi fapta se înscrie în cazierul judiciar“, a susţinut Ursulescu. Şeful Gărzii Financiare Dolj a precizat că instituţia se poate sesiza dacă există plângeri de la angajaţi sau de la organele abilitate, dar până acum nu s-a primit aşa ceva. Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj afirmă că angajaţii nu reclamă că le sunt reţinuţi banii, dar nu sunt viraţi către asigurările de sănătate. Fiscul susţine că a luat „măsurile legale“ pentru firmele care reţin pe state plata contribuţiilor la asigurările de sănătate, dar nu virează sumele respective: executare silită prin comunicarea somaţiei (însoţită de titlul executoriu), popriri pe conturi bancare, amenzi contravenţionale, trimiteri de dosare penale. Şeful finanţelor doljene, Mihai Antonescu, a afirmat că nici el nu are cunoştinţă ca vreun administrator de firmă să fi plătit cu închisoarea pentru fapte de acest gen. „Anul trecut am întocmit între 20 şi 30 de dosare de cercetare penală pentru stopajul la sursă, care sunt în diverse stadii sau au fost soluţionate. Nu am auzit să fie închis cineva, dar unii s-au mai disciplinat după ce am făcut dosarele. Acum îşi plătesc prioritar contribuţiile. În general, mediul de afaceri s-a mai disciplinat, pentru că sunt foarte dure măsurile care se aplică“, a declarat Antonescu.
