Care va fi harta dezvoltării Olteniei şi unde vor ajunge investitorii? Marile firme s-au relocat acolo unde există utilităţi şi forţă de muncă ieftină şi se vor extinde zonele turistice în Gorj, în Mehedinţi şi în Vâlcea şi cele industriale în Dolj, şi în Olt.
În Oltenia urmează doi-trei ani în care se va construi masiv. Am pus cap la cap datele din toată regiunea şi a rezultat următorul aspect: dezvoltarea economică a judeţelor merge mână în mână cu expansiunea infrastructurii, cu dezvoltarea imobiliară şi cu forţa de muncă disponibilă şi ieftină. Desigur, fiecare judeţ are specificul lui investiţional şi tendinţe diferite de dezvoltare. Doljul merge pe infrastructura de afaceri, împins de la spate de Ford, pe investiţiile în agricultură şi pe cele imobiliare. În Olt se dezvoltă, pe orizontală, furnizori ai companiei americane, dar şi investitori de amploare precum Pirelli şi alţii. În Gorj primează turismul, mai accentuat în staţiunea Rânca, iar în Târgu Jiu iau amploare spaţiile comerciale. La Vâlcea merge bine tot turismul şi, în plus, încep să apară microferme zootehnice. În cele ce urmează, vă prezentăm tendinţele de dezvoltare în fiecare judeţ.
Doljul, săltat de Ford
Americanii de la Ford promit să investească în fabrica de autoturisme din Craiova 600 de milioane de euro, iar statul român îi mai ajută cu 143 de milioane de euro. Cu siguranţă, este cea mai mare investiţie din regiunea Oltenia, dar nu singura. Până şi oficiali din Comisia Europeană au ajuns la concluzia că investiţia Ford va crea aproximativ 40.000 de locuri de muncă directe şi pe orizontală. Personalul va fi recrutat în principal din Dolj, dar şi din judeţele vecine. Cert este că decizia americanilor de a cumpăra fabrica Daewoo atrage un boom imobiliar şi de infra-structură, precum şi un grad înalt de ocupare a forţei de muncă. Din punct de vedere industrial, se vor dezvolta, în primul rând, capacităţile deja existente pe platforma de est a Craiovei. În al doilea rând, „va cunoaşte o dezvoltare în câţiva ani zona dintre Craiova şi Filiaşi, pe parte de industrie, deoarece este la drum european, se află la 20 de kilometri de Aeroportul Craiova, e accesibilă şi altor utilităţi (gaze, electricitate). Va fi interesantă pentru investitori şi zona Craiova-Calafat, în virtutea apariţiei podului peste Dunăre şi a conductei de gaze“, a menţionat preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, filiala Dolj, Virgil Boboc.
Iminenţa construirii podului Calafat-Vidin a atras investitori de acum cinci ani, iar aceştia se reprofilează, mai nou, pe domeniul agricol: în zonă apar un depozit frigorific de legume-fructe, o fabrică de combustibil ecologic, adică biodiesel etc. „Zonele de dezvoltare agricolă sunt înspre Dăbuleni, Poiana, Desa – pentru cultura de legume, Câmpia Băileştiului şi zona Calafatului – pentru dezvoltarea culturilor mari“, a afirmat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj, Cornel Popa.
Craiova creşte la periferie
Pe aceleaşi trasee enumerate de cei doi oficiali şi-au întins proprietăţile şi dezvoltatorii imobiliari, care vând terenuri aflate în apropierea drumurilor intens circulate ce leagă Craiova de Calafat, respectiv de Filiaşi. Dezvoltarea imobiliară se va regăsi în viitorul apropiat şi în jurul drumului expres Craiova-Piteşti, despre care ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a declarat recent, pentru GdS, că „va grăbi lucrurile“. Bănia are un parc industrial, dar extinderea lui se decide în instanţă. În schimb, dezvoltarea imobiliară împinge investitorii la marginea oraşului, în comunele din jur, unde şi preţurile terenurilor cu acces la utilităţi sunt ceva mai mici decât în urbe.
Staţiunile gorjene iau amploare
Staţiunea montană Rânca deţine peste 2.000 de locuri de cazare. Posibilităţile diverse de agrement au făcut din această locaţie un important punct de reper al turismului naţional. Aici se inaugurează multe pensiuni, la intervale mici. Nume precum Tismana, Săcelu, Lainici, Cheile Sohodolului, Polovragi, peşterile din Gorj şi Defileul Jiului sunt destul de cunoscute şi reprezintă alte destinaţii turistice din acest judeţ.
Din punct de vedere industrial, Gorjul se mândreşte cu fabrica de filtre auto Pirelli, care va fi construită în Parcul Industrial Bumbeşti-Jiu. Unitatea din Gorj va fi cea de-a treia din România, compania intenţionând să investească peste 70 de milioane de euro. Potrivit conducerii parcului, lucrările de construcţie vor începe pe 1 iulie şi vor dura trei luni. De la Primăria Târgu Jiu aflăm că se construieşte foarte mult în zonele Preajba, Primăverii şi Polata. „Anul acesta şi în 2007, au fost eliberate câteva sute de autorizaţii de construcţie pentru imobile de locuit, mai ales în Preajba, Primăverii etc. Aceste zone imobiliare sunt foarte căutate, iar anul trecut au fost eliberate sute de autorizaţii de construire. Au fost câteva zeci şi pentru spaţii comerciale“, a declarat Ramona Evulescu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Târgu Jiu.
Din punct de vedere agricol, Gorjul stă bine la atragerea de fonduri externe. „Mulţi gorjeni şi-au făcut ferme de melci, de bovine, stupine“, a susţinut directorul adjunct al DADR Gorj, Virgil Drăguşin. De asemenea, în judeţ există potenţial de dezvoltare a unor mici unităţi şi ferme de procesare a cărnii şi laptelui de vacă.
Vâlcea mizează tot pe turism
Vâlcea are patru staţiuni balneoclimaterice, vestite pentru apele termale recomandate pentru tratament. Oferta turistică a judeţului cuprinde peste 11.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile, campinguri şi gospodării rurale în staţiunile Olăneşti, Govora, Călimăneşti-Căciulata, Ocnele Mari, Voineasa. „O nouă staţiune e pe cale să apară, în judeţul Vâlcea, în zona oraşului Horezu, pe vârful Roman. Aici vor fi construite sute de vile, toate după acelaşi model, de cei care au concesionat terenul de la primărie“, a declarat Gheorghe Niţă, primarul din Horezu.
În ceea ce priveşte comunitatea locală de afaceri, cea mai importantă ramură industrială în Vâlcea este cea chimică, judeţul deţinând una dintre cele mai mari capacităţi de prelucrare în domeniu din ţară, cu aproximativ 70 de produse care se fabrică pe platforma chimică din Râmnic.
În Vâlcea se contruieşte mult. În prezent, este ridicat Centrul de Convenţii şi Expoziţii de la Seaca, un spaţiu expoziţional de proporţii. Din punct de vedere agricol, Vâlcea înaintează pe partea de microferme de bovine. „Specificul judeţului îl reprezintă zootehnia şi pomicultura, dar, din păcate, aceste ramuri nu sunt dezvoltate. Acum au început să apară microferme de bovine de rasă în localităţile Budeşti, Olanu, Călimăneşti şi lucrurile încep să se mişte“, a spus Florel Bădele, directorul DADR Vâlcea. Potrivit datelor statistice, în judeţ au fost construite recent foarte multe depozite şi hale de producţie.
Oltul vine puternic din urmă
Cea mai importantă dezvoltare din Oltenia, pe toate laturile, au avut-o Oltul şi, în mod particular, Slatina. Aici şi-a localizat fabrica o divizie a grupului Pirelli. Municipiul reşedinţă de judeţ nu mai este cunoscut drept oraşul aluminiului (datorită Alro), ci este „oraşul tuturor posibilităţilor“.
În 2007 şi 2008, au apărut noi fabrici, printre care şi cea a firmei germane Honsel, care va produce componente auto pentru Volkswagen. Chiar în această lună, firma va pune temelia uzinei din Slatina, având în plan investirea a aproximativ 130 de milioane de euro şi angajarea a 1.900 de oameni. O societate din Polonia intenţionează să dezvolte o fabrică de componente pentru Honsel, investiţia fiind de aproximativ zece milioane de euro, iar locurile de muncă nou-create, 100.
O companie asiatică – lider mondial în producţia de fermoare – a cerut, de asemenea, detalii despre posibilitatea de extindere în municipiu şi se aşteaptă ca şi aceasta să-şi găsească locul în viitorul parc industrial. Consiliul local a aprobat deja PUZ-ul (Planul Urbanistic Zonal) pentru acesta.
Să nu uităm americanii de la Johnson Controls, care îşi aşază fabrica în Balş şi vor produce scaune pentru Ford. „Au promis că angajează 200 de persoane.
În plus, se mai face o staţie de betoane şi asfalt în zonă“, a spus primarul din Balş, Vitalie Stanciu.
În domeniul imobiliar, numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate de Primăria Slatina creşte, anual, cu aproximativ 40%, a declarat primarul municipiului, Darius Vâlcov. Este vorba despre proiecte imobiliare, demarate de dezvoltatori italieni şi români în domeniu. „Slatina, în ultimii ani, a beneficiat de investiţii care au depăşit 750 de milioane de euro“, a adăugat primarul urbei.
Reţea de supermarketuri în Slatina
Dacă, în urmă cu doi-trei ani, principalele lanţuri de magazine ocoleau Slatina, politica fiind de a deschide noi puncte pe harta ţării doar în oraşele cu peste 100.000 de locuitori, în prezent, au întocmit deja proiecte mai toţi marii jucători din acest segment. Kaufland are magazinul în construcţie, se pregătesc Billa (vizavi de benzinăria OMV), Moll (pe strada Cireaşov), Profi (magazin în construcţie pe str. Ec. Teodoroiu), Lidl (pe fostul spaţiu „Oltina“), Penny şi Carrefour (la intrarea în oraş, dinspre Craiova).
Miniporturi în Mehedinţi
Preşedintele IMM-urilor din Mehedinţi, Constantin Creţescu, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că entităţi economice din localităţile de pe malul românesc al Dunării, din judeţ şi din districtul bulgăresc Vidin, au stabilit construirea unor miniporturi pe fluviu pentru ambarcaţiunile turistice.
Investiţiile pentru proiectele respective vor fi finanţate de Uniunea Europeană, în baza unor proiecte transfrontaliere. Cinci asemenea miniporturi au fost amenajate deja la Orşova.
(Pentru acest articol au fost folosite informaţii de la corespondenţii noştri: Mihaela FLOROIU – Gorj, Alina STATE-FULGER – Vâlcea, Alina MITRAN – Olt, Alin Ghiciulescu – Mehedinţi)
