Camera de Comerţ şi Industrie tânjeşte din nou după Registrul Comerţului, instituţie care aduce venituri anuale de zeci de milioane de euro. Bătălia se dă la nivel înalt, la intersecţia deciziilor politice.
La propunerea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi cu acordul premierului Călin Popescu Tăriceanu, Oficiul Registrului Comerţului este la un pas de a se întoarce de unde a plecat în 2002: la Camerele de Comerţ şi Industrie. În ciuda protestelor ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, premierul ţine partea camerelor de comerţ, care ar urma să-şi umfle conturile cu banii încasaţi de Registrul Comerţului din taxe de la mediul de afaceri. Motivaţiile iniţiatorilor proiectului de ordonanţă de urgenţă de transferare a Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ au fost legate de faptul că instituţia aflată în dispută ar trebui să fie „mai aproape de mediul de afaceri şi ar trebui să se întoarcă la camerele de comerţ, pentru că a fost creat de ele“, după cum afirma recent ministrul IMM-urilor, Ovidiu Silaghi. Încă unul dintre motivele vehiculate de „actorii“ principali şi aruncat în faţa opiniei publice a fost acela că Oficiul Registrului Comerţului (ORC) plăteşte chirii mult prea mari în sediile actuale, pe când la Camera de Comerţ şi Industrie aceste costuri s-ar reduce considerabil.
Miza: milioane de euro
În realitate, miza eventualului transfer către Camerele de Comerţ ar fi veniturile mari pe care ORC le încasează de la mediul de afaceri: o piaţă de cel puţin 30 de milioane de euro anual. Până în 2002, Legea nr. 26/1990 (republicată), privind funcţionarea ORC, prevedea la art. 11 că taxele se virau în proporţie de 8% la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2% la Ministerul Justiţiei şi restul în bugetul camerei de comerţ pe lângă care funcţiona. După 11 octombrie 2002, toţi banii încasaţi de ORC de la mediul de afaceri merg la reprezentantul naţional. În proiectul de ordonanţă de urgenţă înaintat de Ministerul IMM-urilor se prevede ca în eventualitatea întoarcerii ORC la Camera de Comerţ şi Industrie, taxele încasate să fie virate la aceasta din urmă.
Camerele abia aşteaptă
La nivel local, părerile sunt împărţite. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia“ (CCIO), Constantin Răducănoiu, a spus că nu veniturile ORC sunt importante, „ci faptul că Registrul ar fi mai aproape de oamenii de afaceri. Firmele ar veni la Cameră şi ar găsi toate datele pe care le interesează, inclusiv cele ce ţin de activitatea Registrului Comerţului“. Pe de altă parte, Răducănoiu a lansat ideea că CCIO dispune de spaţii libere şi că ar percepe Registrului Comerţului o chirie mult mai mică decât cea plătită în prezent. Directorul ORC Dolj, Gheorghe Celea, a declarat că toate contractele de închiriere a spaţiilor au fost încheiate la nivel central, iar cel care priveşte sediul din Craiova este valabil până în luna decembrie. „Dacă cei de la Camera de Comerţ ne-ar cere o chirie acceptabilă, de 2-3 euro pe metrul pătrat, şi ne-ar pune la dispoziţie cel puţin 1.500 de mp, atunci ar fi avantajos să ne mutăm în sediul lor. În caz contrar, nu“, a precizat Celea. De altfel, directorul ORC Dolj nu a dorit să comenteze propunerea de transferare a instituţiei de la Ministerul Justiţiei către CCIO.
Mediul de afaceri refuză transferul
În prezent, ORC Dolj funcţionează pe lângă Tribunalul Dolj. Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Regiunea Oltenia, Valentin Cristea, a declarat că este împotriva transferului ORC la Cameră: „Trebuie să rămână la Ministerul Justiţiei, pentru că este un act de justiţie când se decide înfiinţarea, radierea sau dizolvarea unei firme. Astea se fac de un judecător, aşa că nu au nici o treabă cu camerele de comerţ“.
Referitor la banii încasaţi de Registrul Comerţului şi care ar putea fi împărţiţi cu CCIO, Cristea a mai spus că ar fi discriminator pentru mediul de afaceri şi pentru alte organizaţii nonguvernamentale. „Camera de Comerţ vrea Registrul Comerţului pentru bani. Dar Camera funcţionează ca un ONG şi nu ar fi corect faţă de alte ONG-uri să se folosească de banii Registrului Comerţului, fără să facă mare lucru pentru mediul de afaceri“, a mai spus Cristea.
Un investitor din Craiova susţine că mediul de afaceri „a găsit uşa de la Registrul Comerţului şi fără ajutorul Camerei de Comerţ. Nu cred că sunt probleme chiriile prea mari ale Registrului şi nici apropierea de mediul de afaceri. Problemele sunt chiar camerele de comerţ, care nu mai au fonduri şi se miră de unde să scoată bani şi să-i cheltuiască aiurea“.
