După Bucureşti şi Timişoara, a venit şi rândul Craiovei să fie martora unui eveniment deosebit, Festivalul Filmului European.
Festivalul Filmului European, aflat la cea de-a XII-a ediţie, a ajuns şi în Cetatea Banilor. Organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, în colaborare cu Uniunea Cineaştilor din România, Ambasadele şi Institutele Culturale ale statelor membre şi candidate şi Ambasada Confederaţiei Elveţiene, manifestarea desfăşurată în perioada 23-25 mai la Craiova se află la cea de-a III-a ediţie. Seria producţiilor a fost deschisă de pelicula italiană „Ţine distanţa“, în regia lui Carlo Mazzacurati. Avându-i în distribuţie pe Giovanni Capovilla, Valentina Lodovini, Giuseppe Battiston, Roberto Abbiati, Natalino Balasso, filmul are ca punct de inspiraţie sfatul profesional pe care-l primeşte jurnalistul Giovanni: „Niciodată să nu te apropii prea mult de oamenii despre care scrii şi să păstrezi mereu distanţa potrivită“. Care este distanţa corectă… e imposibil de stabilit, iar depăşirea acestei limite poate avea consecinţe tragice. Pelicula îi are în prim-plan pe Hassan şi Mara, care se întâlnesc într-un orăşel de pe valea râului Po. El este un mecanic tunisian, care după mulţi ani de muncă şi-a câştigat o bună reputaţie. Ea este suplinitoare şi aşteaptă să plece în Brazilia într-un program de cooperare. Giovanni, un tânăr de 18 ani, jurnalist aspirant, este martorul relaţiei stranii dintre Hassan şi Mara. Aceasta, după ce descoperă că Hassan o spiona noaptea, îl respinge, dar apoi se răzgândeşte şi îi mai dă o şansă. Şi Giovanni o spionează pe Mara, folosindu-şi abilităţile IT pentru a sparge un program de e-mail şi a-i citi mesajele. Vieţile lor vor fi date peste cap de evenimentele neaşteptate şi dureroase care vor urma. Pelicula de la Cinematograful Patria în prima seară a Festivalului a fost prezent şi în cadrul Festivalului de Film de la Roma, Cinema 2007.
Pelicule europene în capitala Olteniei
Cea de-a douăsprezecea ediţie a festivalului sărbătoreşte filmul european în Anul Dialogului Intercultural, de aceea producţiile propuse de organizatori „sunt pelicule variate ca gen şi poveşti diferite spuse în stiluri surprinzător de neasemănătoare (într-unul, înzăpezit, apare chiar Moş Crăciun, într-altul, luminat de exploziile bombelor, un băiat libanez vorbeşte cu un puişor, iar puişorul îi răspunde…), toate având însă în miezul lor o idee comună: noi suntem ceilalţi. Este cea mai simplă definiţie a cinemaului“, mărturisea Alex. Leo Şerban. Pentru a face demonstraţia acestui lucru, iubitorii de film sunt invitaţi astăzi, la Cinematograful Modern, pentru a viziona „Poveste de Crăciun“, Finlanda 2007, de la ora 17.00, dar şi „Maestrul“, Polonia 2005, de la ora 19.00, şi „Casa galbenă“, Franţa 2007, de la 21.30. Ultimele pelicule prezente în festival vor avea proiecţia mâine. Primul dintre ele este „Fratele meu se însoară“, Elveţia 2006, de la ora 17.00. „Păpuşile“, o producţie Cehia 2007, de la ora 19.00, un road movie despre regăsirea identităţii, prietenie, prima dragoste şi primele confruntări cu lumea adulţilor, dar şi o mărturie despre cât de dificilă poate fi perioada adolescenţei, este penultima producţie prezentată. Pelicula care va încheia Festivalul Filmului European la Craiova este producţia spaniolă din 2007 „Puiul, peştele şi crabul regal“, de la 21.00, un documentar care reflectă eforturile depuse de Jesús Almagro – actual campion al gastronomiei în Spania şi unul dintre cei mai buni bucătari-şefi ai industriei gastronomice din ultimii ani – pentru a câştiga Bocuse D’Or, cel mai prestigios premiu gastronomic din lume, care se acordă o dată la doi ani la Lyon, în Franţa.
Mărturisirile ambasadorului onorific
„Filmul european exercită o influenţă comună, pe care cred că o resimţim cu toţii şi care, pentru mine, este foarte puternică.
Eu nu am avut parte de o educaţie sistematică în domeniul cinematografiei, am văzut filme la întâmplare. Când eram copil, am avut ocazia să văd pelicule americane şi franceze. Apoi am văzut filme «de cinematecă»: Tarkovski şi Kieslowski, şi Noul Val şi câţiva regizori germani“.
Cristian Mungiu
