Proiectele sunt dezvoltate ca soluţie la încălzirea globală. UE recomandă aprobarea construcţiilor numai dacă există planuri de management al deşeurilor.
Creşterea continuă a cererii de energie, îmbunătăţirea randamentelor de producţie şi, nu în ultimul rând, recomandările AIEA au determinat o serie de state din centrul, estul şi sud-estul Europei să ia în calcul construirea de noi reactoare nucleare sau să prelungească durata de viaţă a celor existente. Potrivit Reuters, citat de NewsIn, numărul acestora ajunge la 12, termenul maxim de punere în funcţiune fiind 2025.
În ţara noastră, unde cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă au acoperit 13% din totalul energetic din 2007, este planificată construirea a două noi reactoare, cu o capacitate de 706 MW fiecare, cu termen de finalizare în 2015. Printre companiile candidate la construirea celor două reactoare se află Electrabel, Enel, grupul spaniol Iberdrola, CEZ, o divizie românească a Arcelor Mittal şi RWE. Investiţia este estimată la 2,2 miliarde de euro. România ia în considerare şi construirea unei centrale, cu o capacitate de 2.000-2.400 MW, a cărei primă unitate ar putea deveni funcţională după 2020.
Potrivit declaraţiilor date NewsIn de directorul de dezvoltare al CEZ România, Doru Voicu, demararea proiectului pentru reactoarele 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi întârziată cu aproximativ un an, pentru că reprezentanţii firmei pe care o reprezintă nu au fost invitaţi să continue negocierile.
Bulgarii vor avea centrală în 2014
Bulgaria, statul balcanic în care energia nucleară acoperă aproximativ 40% din totalul energetic, are în vedere construirea unei noi centrale, cu o capacitate de 2.000 MW, până în 2013-2014. Statul bulgar a semnat contracte cu Atomstroiexport, Areva şi Siemens, pentru a construi centrala, în cadrul unui acord de patru miliarde de euro.
Sofia urmează să aleagă un investitor strategic, pentru 49% din noua centrală, dintre grupul german RWE şi grupul belgian Electrabel, deţinut de compania franceză Suez.
În Cehia, CEZ a publicat un plan preliminar de a construi două noi unităţi, de 3.400 MW, în cadrul centralei nucleare Temelin. Ţara se bazează deja pe energia nucleară pentru 30% din totalul producţiei de electricitate.
Cu un grav deficit energetic, Albania a anunţat, în urmă cu două luni, că vrea să invite companiile italiene să construiască o centrală pe teritoriul ţării.
Durata reactorului unguresc, prelungită
Ungaria are un generator nuclear cu o capacitate de 1.860 MW, ce furnizează circa 37% din totalul energetic. Durata de viaţă a reactorului se încheie în 2012.
Lituania, statul baltic în care energia nucleară reprezintă 70% din total, se află încă în stadiul de planificare a unei noi centrale, cu o capacitate de 3.200-3.400 MW, ale cărei costuri sunt estimate la nouă miliarde de dolari. Construcţia ar putea fi finalizată în 2015-2018.
Polonia, Letonia şi Estonia negociază asupra planurilor de a construi noua centrală, care va înlocui fosta centrală sovietică Ignalina, pe care Lituania este obligată să o închidă până la sfârşitul anului viitor.
Centrala Bohunice va mai avea o unitate
Principala companie electrică din Slovacia, Slovenske Elektrarne, controlată de Enel, urmăreşte să construiască două noi unităţi în cadrul centralei Mochovce, fiecare cu o capacitate de 440 MW, până în 2013. În cadrul centralei din Bohunice, statul plănuieşte construirea unei singure unităţi, cu capacitatea de 1.100-1.200 MW, sau a două cu capacitatea de 600 MW, proiectele având un cost estimat la trei miliarde de euro. O nouă centrală, cu o capacitate de 1.200 MW, cu o valoare estimată la 3,5 miliarde de euro, este luată în considerare pentru estul Slovaciei, după închiderea celor dintâi reactoare de la Bohunice, în 2025.
Premieră pentru turci
În Turcia, autorităţile au promulgat anul trecut o lege ce permite construirea primei centrale nucleare a ţării. Statul turc, ce se confruntă cu o criză energetică, a stabilit data de 24 septembrie ca termen-limită pentru depunerea ofertelor de construire a centralei nucleare. Turcia plănuieşte construirea a trei centrale nucleare, cu o capacitate totală de 5.000 MW.
Depozit interregional de deşeuri nucleare
În cadrul celei de-a 45-a reuniuni a Clubului Agenţiilor din domeniul nuclear, desfăşurată la Bucureşti pe 27 şi 28 mai, specialiştii europeni au recomandat statelor membre să aprobe construirea unei noi centrale nucleare numai dacă s-a prezentat în prealabil un plan sau un program de management al deşeurilor.
Avansând ideea construirii unui depozit de deşeuri înalt radioactive, de mare adâncime (peste 800 de metri), unde să fie strânse deşeurile radioactive din mai multe ţări (trei sau cinci), oficialii europeni nu au exclus însă realizarea unor astfel de depozite pe teritoriul fiecărei ţări.
„La nivelul Uniunii Europene se ia în calcul posibilitatea construirii unui depozit de deşeuri înalt radioactive la nivel interregional, pe teritoriul unui stat care se oferă în mod voluntar“, au declarat atunci surse apropiate dezbaterilor, precizând că statul-gazdă va avea avantaje de ordin financiar din partea tuturor ţărilor care beneficiază de acest „serviciu“.
„Nu trebuie sub nici o formă anulate sau întârziate programele naţionale de realizare a propriilor depozite geologice“, au mai spus sursele menţionate.
Vom plăti Rusiei 3,5 milioane de dolari pentru depozitarea deşeurilor
Controversata problemă a gestionării deşeurilor radioactive provenite de la reactorul nuclear de la Măgurele (scos din uz în 2002) pare să fi fost rezolvată. Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) va plăti Federaţiei Ruse, anul viitor, 3,5 milioane de dolari pentru depozitarea finală a deşeurilor radioactive rezultate din reprocesarea combustibilului nuclear uzat. În 2003, combustibilul neutilizat de la Măgurele a fost returnat în Federaţia Rusă, cel folosit fiind depozitat lângă reactor. Un an mai târziu, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare a încheiat un acord cu Departamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii (DOE), prin care instituţia americană s-a angajat să ofere consultanţă României, în vederea returnării combustibilului uzat în Rusia, şi să acopere costurile implicate în acest proces în limita sumei de 4,5 milioane de dolari.
Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, lansat deja în dezbatere publică, după reprocesarea combustibilului uzat, Rusia şi România pot decide dacă deşeurile vor fi returnate sau vor fi depozitate contra cost în Federaţia Rusă. „Costurile aferente depozitării finale a deşeurilor radioactive pe teritoriul Federaţiei Ruse se ridică la suma de 3,5 milioane dolari, iar cele ale unui eventual transport al acestora înapoi în România sunt de şapte milioane de dolari. Aceste cheltuieli nu sunt acoperite de finanţarea DOE, trebuie acoperite de statul român şi, indiferent că deşeurile vor rămâne în Rusia sau se vor întoarce după 20 de ani în România, acestea trebuie plătite Federaţiei Ruse la momentul la care combustibilul nuclear uzat trece graniţa“, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Gheorghe Ioniţă: Depozitul geologic ar putea fi construit în 2055
Întrebat dacă s-a luat în calcul gestionarea deşeurilor radioactive provenite de la cea de-a doua centrală nucleară, care se preconizează că va fi construită începând cu 2020, preşedintele ANDRAD, Gheorghe Ioniţă, a declarat că Agenţia „îşi va reactualiza strategia, în sensul extinderii actualelor capacităţi de depozitare sau construirii unui nou depozit destinat deşeurilor slab şi mediu active, produse de noua centrală“.
„Actuala strategie prevede construirea unui astfel de depozit în jurul anului 2055, dar programul de cercetare este la început, varianta realizării unor depozite interregionale fiind şi ea luată în considerare. Pentru ţările cu programe nucleare de dimensiuni mai reduse, depozitele interregioale par a fi soluţia optimă, dar găsirea unei ţări pe bază de voluntariat, care să găzduiască un astfel de depozit, este încă dificilă. De aceea, fiecare ţară trebuie să-şi continue propriile programe naţionale de realizare a depozitelor geologice, aceasta fiind şi recomandarea Uniunii Europene“, a declarat Gheorghe Ioniţă.
