Asociaţiile şi organizaţiile nonguvernamentale ale romilor din Bănie, care au ca obiect apărarea drepturilor şi integrarea europeană, sunt puţin interesate de finanţările nerambursabile. Reprezentanţii acestora bat monedă pe ideea de marginalizare socială şi politică, dar puţine asociaţii s-au dedicat îmbunătăţirii situaţiei romilor.
15 ONG-uri ale romilor doljeni nu se pot implica singure în rezolvarea problemelor acestei minorităţi. Accesul la fondurile europene le este limitat din două motive, spun reprezentanţii minorităţilor din Craiova. Unul ar fi lipsa unui personal calificat care să redacteze proiectul pentru finanţare, fiind nevoiţi să apeleze la o firmă de consultanţă. Al doilea, fonduri puţine pentru demararea proiectului, deoarece plata nu se face în avans, abia după nouă luni se face primul decont.
„Vor fi foarte greu de accesat aceste fonduri pentru că nu se dau bani în avans. Trebuie să ai o parte din bani pentru a demara un astfel de proiect, iar ONG-urile noastre au făcut mai mult voluntariat. Ordonanţa nr. 19/2008 spune că se va da în avans 20% din valoarea proiectului“, a precizat Mirela Sandu, expert în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi.
De aceeaşi părere este şi Vasile Velcu Năzdrăvan, consilier pe problemele romilor, care spune că nu cunoaşte nici o organizaţie nonguvernamentală a romilor care să fi finalizat singură un proiect finanţat cu fonduri europene. Acesta arată acuzator spre instituţiile administraţiei locale şi judeţene care nu sunt receptive la colaborarea cu aceste asociaţii ale romilor.
„Primăriile, prefectura ar trebui să fie instituţii de garant pentru noi. Pentru un proiect cu o valoare de 100.000 de euro, eu ca proiectant trebuie să dau o primă de 10.000 de euro. De unde să scoată un ONG o sumă atât de mare?“, a spus Vasile Velcu Năzdrăvan. Proiectele presupun un plan de afaceri şi sustenabilitate, iar pentru infrastructură trebuie un studiu de fezabilitate.
Paşi mici
Singurele proiecte în care s-au implicat unele organizaţii pentru drepturile romilor sunt cele în cofinanţare cu diverse instituţii ale statului: Consiliul Judeţean Dolj, Casa Corpului Didactic, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Autoritatea de Sănătate Publică, Centrul Judeţean de Instruire Psihopedagogică. Au fost proiecte pe fonduri PHARE în care s-au implicat nouă ONG-uri. „Accelerarea strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor“ este unul din programele cu finanţare PHARE şi are trei componente, infrastructură: pregătire profesională şi sănătate.
Termenele de depunere a proiectelor au expirat. Proiectele depuse în acest program sunt „Punerea în legalitate“, „Romii doljeni, cetăţeni europeni“, prin care romilor fără acte li se vor face cărţi de identitate, certificate de naştere şi căsătorie. Beneficiarii proiectului „Primul pas în căutarea unui loc de muncă“ sunt romii care vor să se specializeze în meseria de zidar, 90 la număr. 700 de romi doljeni vor beneficia de servicii medicale gratuite prin alt program: „Sănătate mai presus de toate“.
Pentru atragerea de fonduri europene structurale au fost depuse doar două proiecte. „Nu abandona şcoala“ şi „Şanse egale pentru educaţie de calitate“ au drept scop stimularea participării copiilor de etnie romă la educaţie, reducerea abandonului şcolar, îmbunătăţirea frecvenţei la cursuri.
