Personalizarea se va realiza de Centrul Naţional Unic aflat în subordinea Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul MIRA.
Amânate pentru a patra oară în doi ani, în ciuda avertismentelor transmise de Comisia Europeană României pentru nerespectarea obligaţiilor UE privind documentele de călătorie, paşapoartele biometrice vor fi, în sfârşit, puse în circulaţie.
Termenul de realizare a paşapoartelor biometrice a fost prelungit până la 31 decembrie 2008, în urma aprobării de către guvern, la 24 iunie, a ordonanţei de urgenţă prin care Imprimeria Naţională va produce, cu titlu de exclusivitate, o serie de documente, precum paşapoartele biometrice. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Camelia Spătaru, ordonanţa prevede transferul activităţilor de confecţionare a paşapoartelor electronice şi a altor documente similare, precum şi a activităţilor aferente acestora, de la RA-APPS către Compania Naţională „Imprimeria Naţională“ – SA.
Actul normativ a modificat Ordonanţa de Urgenţă nr. 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională“ – SA, aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001, astfel încât Imprimeria Naţională are atribuţia de a produce, cu titlu de exclusivitate, paşapoarte electronice, permise de şedere şi documente de călătorie care se eliberează străinilor, colantul uniform de viză, paşapoarte temporare, titluri de călătorie pentru cetăţenii români, titluri de călătorie provizorii pentru cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene, colante pentru vize biometrice, formulare pentru aplicarea unei vize volante.
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a asumat şi obligaţia de a pune în circulaţie paşapoartele biometrice. Întrucât la nivelul RA-APPS nu s-a reuşit finalizarea procedurilor de licitaţie publică pentru atribuirea activităţilor de realizare a paşapoartelor electronice, iar România intrase într-o procedură precontencioasă, guvernul a luat această măsură pentru a se încadra în termenul legal.
„Personalizarea paşapoartelor electronice se va realiza de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice, care va funcţiona în subordinea Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul MIRA, care va fi înfiinţată prin hotărâre a guvernului, la propunerea MIRA, în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentei ordonanţe“, se arăta în documentul publicat în vara acestui an.
RA-APPS va continua să desfăşoare activităţile de producere a documentelor în cauză până la predarea efectivă a acestora, pe bază de protocol, către Compania Naţională „Imprimeria Naţională“ – SA.
Contestaţii succesive
Ultima amânare a punerii în circulaţie a e-pass-urilor a avut loc pe 20 mai. Ca de fiecare dată, de vină au fost contestaţiile succesive depuse de participanţi, majoritatea având ca obiect anularea procedurii de atribuire a contractului.
Ultimele oferte au fost depuse în februarie 2008, însă comisia de evaluare a respins toate documentele şi a anulat procedura de atribuire.
În luna martie, trei ofertanţi- asocierea formată din Oesd, Marubeni şi UTI, consorţiul alcătuit din Bundesruckerei (Germania) şi Axalto (Franţa), şi firma poloneză Wytwornia Papierow – au contestat decizia comisiei. La jumătatea lunii mai, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a comunicat RA-APPS, instituţia abilitată să selecteze firma care va furniza paşapoartele, să anuleze, din oficiu, procedura de atribuire, raportul comisiei şi actele transmise firmelor care au depus oferte.
Controversata Bundesdruckerei GmbH, Germania, a depus oferte de participare la licitaţie încă din 2006, deşi presa germană a scris în nenumărate rânduri că societatea s-a aflat de mai multe ori în pragul falimentului. Pe 9 octombrie 2006, comisia de evaluare a respins ofertele depuse de companiile Bundesdruckerei din Germania şi UTI Systems în asociere cu Imprimerie Nationale SA Franţa. Potrivit reprezentanţilor RA-APPS, ofertele pentru licitaţia privind producerea şi livrarea blanchetelor de paşapoarte electronice, precum şi a echipamentelor şi produselor software aferente au fost declarate necorespunzătoare întrucât nu au îndeplinit prevederile legislative privind achiziţiile publice. Organizatorul licitaţiei susţinea atunci că participanţii erau obligaţi să prezinte o ofertă tehnică elaborată conform cerinţelor caietului de sarcini, şi o propunere financiară care să asigure furnizarea tuturor informaţiilor necesare evaluării.
Contractul pentru realizarea e-pass-urilor are o valoare estimată la 77,3 – 89,2 milioane de euro şi îl obligă pe ofertantul câştigător să furnizeze minimum 2,08 milioane de documente – cu posibilitate de extindere până la cel mult zece milioane de unităţi – echipamente şi produse IT necesare personalizării, precum şi să asigure servicii de pregătire, mentenanţă şi suport pentru punerea în circulaţie a documentelor.
Traşi de urechi
de oficialii europeni
Potrivit reprezentanţilor RA-APPS, Comisia Comunităţilor Europene de la Bruxelles a cerut, în primăvară, explicaţii cu privire la întârzierea punerii în circulaţie a paşaportului electronic, iar guvernul, prin Departamentul pentru Afaceri Europene, a răspuns Comisiei că are „o perspectivă clară şi un calendar real cu privire la etapele procedurale care se impun pentru ca obiectivele urmărite de Regulamentul Consiliului să fie atinse în practică într-un termen scurt“.
Potrivit unei informări a Ministerului de Interne din luna martie a acestui an, pe 23 iunie 2008 urma să fie instalată aparatura necesară pentru „faza-pilot“ a proiectului, la 1 iulie să fie eliberat primul paşaport biometric, iar la începutul lunii decembrie sistemul urma să emită acte în toată ţara. Marius Tache, purtător de cuvânt al Ministerului Internelor, aprecia însă la acea vreme că termenele preconizate ar putea fi decalate, având în vedere modul în care se desfăşoară licitaţia.
Securitatea paşapoartelor este una dintre condiţiile impuse de oficialii SUA pentru ca toţi cetăţenii români să poată călători fără vize în Statele Unite. Altă condiţie este ca rata de respingere a vizelor să fie sub 10%, în condiţiile în care România are în prezent cea mai mare rată de respingere a vizelor dintre statele UE – 37,7%.
Ce înseamnă un paşaport biometric
Noul „e-passport“ va avea ca element de securizare un cip de 1,5 centimetri, inserat în prima pagină a paşaportului. Acesta va stoca datele biometrice ale deţinătorului (o poză digitală, amprentele, distanţa interpupilară şi amprenta pupilară), toate datele fiind destinate combaterii contrafacerii documentului sau utilizării de către altă persoană decât cea înregistrată pe cip.
La frontieră, paşaportul este introdus într-un cititor special, iar datele biometrice memorate pe cip sunt comparate cu cele existente în baza de date şi cu posesorul paşaportului. Ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să introducă în cip, până în anul 2009, şi amprentele digitale.
Paşaportul biometric poate fi falsificat
Germania a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a introdus paşaportul biometric securizat – ePass, care conţine un cip electronic în locul fotografiei de identitate pentru a face mai dificilă falsificarea, din luna martie 2007 conţinând şi înregistrarea amprentelor digitale. Însă, ePass-ul nu este de nefalsificat, acest lucru fiind realizat de un expert german în mai puţin de două săptămâni, doar cu ajutorul unui echipament cumpărat de pe Internet cu 200 de dolari.
Într-o conferinţă susţinută la Las Vegas în 2006, Lukas Grunwald a arătat că informaţiile personale stocate pe aceste documente pot fi copiate şi transferate pe alte cipuri, folosind doar informaţiile publice postate pe pagina de internet a Organizaţiei Internaţionale de Aviaţie Civilă, un organism al ONU ce a dezvoltat acest standard. „Din punctul meu de vedere, toate aceste paşapoarte biometrice sunt o enormă risipă de bani – ele nu asigură deloc o securitate mai bună“, a spus atunci Grunwald.
Deocamdată, germanul a reuşit doar clonarea unui cip şi aplicarea lui pe un paşaport nou, fals care poate fi descoperit, la o simplă verificare a operatorului de la graniţă.
Printre ţările afectate de descoperirea germanului se numără Marea Britanie, care dezvoltă un proiect de producere a paşapoartelor biometrice şi a cardurilor de identitate în valoare de 415 milioane de lire sterline, care include nu numai paşapoartele biometrice, dar şi Statele Unite, Belgia, Suedia şi Franţa.
