Tot mai multe persoane adoptă regimul alimentar vegetarian, indiferent că fac acest lucru din motive medicale sau din convingere.
Vegetarianismul este mai mult decât un regim alimentar. Este o alegere de viaţă, o filosofie. Înseamnă respectul faţă de toate formele de viaţă. Este un mic ajutor împotriva efectului de seră. Mulţi consideră că regimul vegetarian face miracole. Aceste diete ajută la menţinerea greutăţii corporale şi reduc riscul de boli de inimă sau de osteoporoză. Consumul de carne roşie ar fi direct asociat cu creşterea dramatică a riscului de cancer la plămâni, esofag, ficat şi colon. Studiile au demonstrat că regimul vegetarian are numeroase beneficii nutriţionale, incluzând niveluri scăzute de grăsimi saturate, colesterol, niveluri mai mari de carbohidraţi, fibre, magneziu, potasiu şi antioxidanţi precum vitamina C şi E.
De-a lungul timpului, s-a constatat că persoanele vârstnice care adoptă acest stil de viaţă merg cu bicicleta, practică diverse sporturi, lucrează chiar şi zece ore pe zi şi au mult mai puţine şanse să sufere de tumori sau maladii cardiovasculare. În plus, nu trebuie omis nici faptul că recentele studii au demonstrat că vegetarienii au o viaţă de cuplu mai fericită.
Budhha, primul vegetarian
Primul adept al vegetarianismului a fost Gautama Buddha, deşi există specialişti care afirmă că şi Iisus Hristos ar fi urmat acelaşi regim. Oricum ar fi, din anul 500 î.e.n., foarte multe personalităţi, începând cu Platon, Pitagora, Seneca, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Gandhi, Einstein, Luther King şi până la contemporanii Ringo Starr sau Liv Tyler s-au declarat vegetarieni convinşi. Aceştia alături de mulţi oameni din toate colţurile lumii au optat pentru aşa-numitul regim „no meat“ – fără carne. În locul unei bucăţi de carne, ei preferă diferite legume, pentru că a mânca este un mod de a celebra viaţa şi este imoral să faci asta, negând dreptul la viaţă al altor fiinţe.
Per ansamblu, vegetarianismul se împarte în trei mari categorii. În primul rând, se vorbeşte de ovo-lacto vegetarianism, care permite consumul de lapte şi derivate, ouă şi derivate, precum şi orice tipuri de vegetale. Categoric interzise sunt carnea şi produsele derivate, peştele, crustaceele şi stridiile. Cea de-a doua categorie este reprezentată de regimul lacto-vegetarian, care presupune excluderea cărnii şi a produselor derivate, a peştelui, a ouălor şi produselor derivate, însă include produsele lactate, precum şi orice tipuri de legume. Cea de-a treia categorie, ovo-vegetariană, exclude toate produsele de provenienţă animală, în afară de ouă şi derivatele acestora.
Veganismul, o dietă pentru apărarea animalelor
În afară de aceste trei tipuri de vegetarianism, există altele şi mai radicale, care deseori au la bază raţiuni care ţin de moralitate, religie, cultură, etică, estetică, mediu înconjurător, societate, economie, politică, gust sau sănătate. Cel mai cunoscut dintre acestea este veganismul. O dietă vegană este o formă de vegetarianism ce exclude toate produsele animale, inclusiv mierea. În acest fel însă, apare un deficit de vitamina B12, care trebuie recuperat prin intermediul unor suplimente corespunzătoare.
Altă formă de vegetarianism este fructarianismul, care presupune doar consumul de fructe, nuci, seminţe şi alte produse de la plante, care pot fi recoltate fără a răni planta. Un regim similar este veganismul crud, care are la bază doar fructe, nuci, seminţe şi legume proaspete, nepreparate.
