Ultimul act adiţional la contractul pentru exploatarea resurselor naturale din Marea Neagră va fi desecretizat în totalitate.
Premierul a promis că, pe viitor, nu se vor mai încheia astfel de documente, decât dacă este vorba despre siguranţa naţională şi de apărare. „Desecretizarea contractului cu Sterling nu este un demers izolat, ci va continua cu celelalte contracte. În mandatul meu, nu vor mai exista astfel de contracte secretizate“, a spus Boc.
Declaraţia, făcută ieri la lansarea raportului de analiză, sinteză şi prognoză al Societăţii Academice Române „România 2009, criza economică şi statul de drept“, nu face decât să o confirme pe cea a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gelu Mărăcineanu, potrivit căruia săptămâna aceasta se va desecretiza contractul iniţial, „cel din 1992, care a fost aprobat prin HG nr. 570“.
De altfel, surse din piaţa energetică au declarat sâmbătă că Ministerul Economiei intenţionează să facă publice contractele încheiate între compania de stat Hidroelectrica şi traderii privaţi de energie, urmând să ceară, în acest sens, acordul firmelor.
Se aşteaptă rezultatul verificărilor
La jumătatea săptămânii trecute, Gelu Mărăcineanu anunţa că a început demersurile pentru desecretizarea contractului de bază încheiat cu firma Sterling, guvernul urmând să se pronunţe săptămâna aceasta.
Ceva mai devreme se demarase verificarea tuturor instituţiilor implicate în acordurile cu firma Sterling Resources, care dau dreptul acesteia să extragă hidrocarburi din Marea Neagră până în 2022. Documentele în cauză implică Secretariatul General al Executivului, Cancelaria premierului şi Ministerele Justiţiei, Mediului, Afacerilor Externe şi Finanţelor, scopul controlului fiind verificarea respectării legislaţiei privind acest contract. Verificările au fost solicitate de premierul Emil Boc, ca urmare a dezbaterii privind cel de-al 11-lea act adiţional dintre Sterling Resources şi ANRM la un contract încheiat în 1992, care permite companiei să exploateze rezervele de petrol şi gaze aflate în două perimetre din Marea Neagră.
Actul adiţional a fost aprobat, în noiembrie 2008, printr-o hotărâre a fostului executiv, condus de Călin Popescu Tăriceanu, la sfârşitul mandatului.
Hotărârea de guvern este semnată de preşedintele ANRM şi de şeful Cancelariei premierului, Dorin Marian, şi este avizată de ministrul mediului, Attila Korodi, de cel al economiei, Varujan Vosganian, iar în cazul Ministerului Justiţiei, ştampila aparţine unui secretar de stat. Ulterior, preşedintele ANRM de la acea dată, Bogdan Găbudeanu, a fost eliberat din funcţie, fiind înlocuit de Mărăcineanu.
Drept exclusiv de exploatare
În 1992, compania Rompetrol, care reprezenta la acea dată statul român, şi consorţiul format din firmele Enterprise şi Canadian Oxy, au încheiat un acord de explorare şi împărţire a producţiei. Acesta a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, în 1997, la Sterling Resources. În 1993, Rompetrol a fost privatizată, iar locul companiei în acordul cu Sterling a fost luat de ANRM.
Potrivit actului adiţional încheiat pe 12 noiembrie 2008, ANRM a concesionat companiei canadiene Sterling dreptul exclusiv de a executa operaţiuni petroliere în două perimetre din Marea Neagră, XIII Pelican şi XV Midia.
„Contractul de explorare şi împărţire a producţiei din perimetrele XIII Pelican şi XV Midia prevede explorarea, pe contul şi riscul partenerilor străini, a suprafeţelor contractuale şi, în caz de reuşită, exploatarea zăcămintelor descoperite în comun cu o entitate reprezentând statul român, în cote procentuale de împărţire a costurilor şi a producţiei convenite în contract“, se arată în Nota de fundamentare postată pe site-ul ANRM, cu precizarea că durata acordului petrolier este de 30 de ani de la data intrării în vigoare, cu drept de prelungire cu până la 15 ani.
Documentul mai prevede că Sterling are dreptul să dispună de cantităţile de petrol care îi revin din suprafaţa contractată de la ANRM, inclusiv să le exporte, să ceară extinderea suprafeţei contractuale peste limita stabilită iniţial şi să solicite cu prioritate concesionarea altor exploatări.
Compania Sterling Resources a intrat în atenţie după ce au apărut suspiciuni privind contractul încheiat cu ANRM pentru explorarea a două perimetre din Marea Neagră, chiar înainte de a fi cunoscută decizia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga în disputa dintre România şi Ucraina.
Cele două ţări şi-au disputat timp de mai mulţi ani proprietatea unei porţiuni din platoul continental al Mării Negre. Pe 3 februarie, CIJ a decis că României îi revine 79,34% din teritoriul aflat în litigiu, reprezentând 9.700 de kilometri pătraţi, zonă unde se presupune că există rezerve de gaze naturale şi petrol.
