Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a emis normele privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, acestea fiind deja publicate în Monitorul Oficial.
Poliţa de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor (PAD) va fi încheiată în formă scrisă, pe un an calendaristic, de la 1 ianuarie la 31 decembrie, pentru fiecare imobil, între viitorul Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) şi proprietari, şi va fi reînnoită anual.
La finalul lunii aprilie, CSA a anunţat că numărul şi numele companiilor care vor participa la constituirea PAID vor fi cunoscute, cel mai probabil, la mijlocul lunii mai, după ce acţionarii acestora vor aproba participarea la acest proiect.
Până în prezent, doar Ardaf, Generali şi Astra au anunţat că acţionarii au aprobat participarea la constituirea PAID.
Potrivit normelor, în cazul schimbării proprietarului locuinţei, răspunderea PAID curge până la data expirării valabilităţii PAD încheiate pentru acea locuinţă. „Astfel, cel care înstrăinează o locuinţă asigurată este obligat să înmâneze PAD persoanei care devine proprietară a acesteia, iar noul proprietar are obligaţia de a înştiinţa în scris despre acest fapt asigurătorul care a eliberat PAD pentru locuinţă“, se precizează în comunicat.
O persoană care deţine o asigurare facultativă a locuinţei pentru riscurile prevăzute de Legea nr. 260/2008 are obligaţia ca, la data expirării acesteia, dar nu mai târziu de 31 decembrie a primului an de aplicare a legii, să încheie asigurarea obligatorie.
După fiecare daună, suma asigurată se micşorează
În ceea ce priveşte limita de răspundere în temeiul PAD, normele prevăd că, după fiecare daună provocată locuinţei prin producerea oricărui eveniment asigurat, suma asigurată se micşorează pentru restul perioadei de asigurare cu suma plătită drept despăgubire, asigurarea continuând cu suma asigurată rămasă.
„Aceasta înseamnă că suma asigurată obligatoriu reprezintă limita maximă a despăgubirilor totale ce pot fi plătite de PAID în temeiul unui contract, în perioada de valabilitate a acestuia, indiferent de numărul şi cuantumul daunelor produse în acest interval“, se spune în comunicat.
În cazul în care se încheie mai multe PAD pentru aceeaşi locuinţă şi acelaşi an de asigurare, va fi valabilă cea dintâi PAD încheiată, celelalte PAD anulându-se, cu restituirea primelor de asigurare de către PAID.
Normele nu îngrădesc dreptul oricărei persoane interesate de a contracta şi o asigurare facultativă a locuinţei, dar precizează că aceasta va fi încheiată numai pentru sume asigurate care le depăşesc pe cele asigurate obligatoriu şi/sau pentru riscuri care nu fac obiectul contractului de asigurare obligatorie a locuinţelor.
În cazul în care, pe lângă asigurarea obligatorie, există şi o asigurare facultativă pentru aceeaşi locuinţă, despăgubirea se va plăti mai întâi din asigurarea obligatorie, până la concurenţa sumei asigurate obligatoriu.
Conform Legii nr. 260/2008, proprietarii de imobile sunt obligaţi să încheie o poliţă de asigurare, prima fiind diferenţiată în funcţie de tipul de locuinţă, între 10 şi 20 de euro. Valoarea asigurată a unei locuinţe nu va depăşi 20.000 de euro, iar nivelul minim se va situa la 10.000 de euro.
Fondul locativ naţional cuprinde opt milioane de unităţi, din care, potrivit datelor CSA, doar cel mult 15% beneficiază de protecţie printr-o poliţă de asigurare facultativă. Potrivit unei estimări a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), valoarea primelor subscrise după introducerea legii privind asigurarea obligatorie a locuinţelor va atinge 150 de milioane de euro. În noiembrie 2008, MAI a anunţat că obligativitatea asigurării locuinţei va deveni efectivă la 1 iulie 2009.
