Impozit si pe plata in natura

Impozitarea cistigurilor in natura ale angajatilor, introdusa prin normele de aplicare a Ordonantei 7/2001 privind impozitul pe venit, act normativ care urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial, stabileste ca in categoria de venituri impozabile se numara atit veniturile in bani, cit si echivalentul in lei al veniturilor in natura.

Bunurile primite gratuit sau la pret redus, precum si folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfasurarii activitatii vor fi impozitate. Avantajele acordate includ folosinta in scop personal a vehiculelor, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preturi sau de tarife in cazul cumpararii unor bunuri sau prestarii de servicii pentru salariatii proprii, gratuitatile de bunuri si servicii, inclusiv sumele acordate pentru distractii sau recreere.

Legea considera ca avantaje in natura folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii in scop personal, acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica, abonamente de radio si televiziune, de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice, permise de calatorie pe diverse mijloace de transport, bilete de tratament si odihna, sume acordate pentru distractii sau recreere, cadouri primite cu diverse ocazii. De asemenea, vor fi incluse in baza de impozitare si sumele reprezentind contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor de intretinere, cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier, contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii, serviciile medicale acordate angajatilor proprii, altele decit cele obligatorii, asistenta medicala, medicamente si proteze. In categoria avantajelor in bani intra sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere. Avantajele in natura sint evaluate la pretul pietei. In ceea ce priveste vehiculele, valoarea utilizarii este data de pretul de inchiriere, daca acesta apartine unei terte persoane. In cazul in care vehiculul apartine firmei, avantajul se calculeaza aplicind lunar o cota de 1,7% asupra valorii evidentiate contabil. Valoarea chiriei este cea aferenta suprafetelor locative detinute de stat, iar cheltuielile de intretinere intra in calcul la valoarea lor efectiva. Evaluarea utilizarii vehiculelor in folosinta mixta care sint folosite in scop personal se face proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal, justificati prin foaia de drum. In ceea ce priveste convorbirile telefonice, angajatorul trebuie sa stabileasca partea corespunzatoare reprezentind folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil. In acest scop, angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmind ca tot ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura.