Conform datelor de la BNR, restanţele populaţiei şi ale firmelor doljene la credite au crescut cu 51% în luna aprilie faţă de martie – la împrumuturile în lei şi cu 50% la cele în valută. Teoretic, fiecare doljean ar avea, în medie, o restanţă către bănci de 234 de lei.
Din ce în ce mai multe persoane fizice şi juridice nu mai au posibilitatea să îşi achite împrumuturile bancare. Volumul creditelor neachitate creşte vertiginos de la o lună la alta. Banca Naţională a României (BNR) a publicat, recent, ultima statistică pe luna aprilie 2009, privind comportamentul populaţiei şi al firmelor în legătură cu băncile. Restanţele doljenilor au crescut vertiginos în aprilie, faţă de martie, creditele (ratele) neachitate la scadenţă crescând cu aproximativ 51%, de la 71,9 milioane de lei în martie, la 108,39 milioane de lei în luna aprilie a acestui an. În cifre absolute, datoriile populaţiei şi ale firmelor doljene către bănci au crescut cu 36,47 milioane de lei într-o singură lună. Potrivit informaţiilor date publicităţii de BNR, în aprilie s-a înregistrat cea mai vertiginoasă creştere a restanţelor la credite, din octombrie 2008 (de când a început criza să îşi arate colţii şi în România) şi până la începutul lunii mai 2009. Este singura dată de la debutul crizei când restanţele la credite cresc cu un procent aşa de mare. În total, volumul creditelor în lei s-a diminuat în aprilie faţă de martie, ceea ce arată că firmele şi populaţia şi-au mai achitat din împrumuturi, iar volumul împrumuturilor noi nu mai este aşa de mare ca în alte perioade. În martie, totalul creditelor în lei era de 2,501 miliarde de lei, iar în aprilie a scăzut la 2,479 miliarde de lei.
Restanţele în valută, uriaşe
Situaţia este similară şi la împrumuturile în valută. Dacă, în martie, doljenii aveau datorii către bănci neachitate la termen în sumă de 28,7 milioane de lei, în aprilie au crescut cu aproximativ 50%, la 43,5 milioane de lei. Doljenii au avut preferinţe pentru creditele în valută. Exprimate în lei, acestea se apropie de împrumuturile acordate de toate băncile comerciale în moneda naţională. Astfel, în luna aprilie, valoarea creditelor în lei era de 2,479 miliarde de lei, iar valoarea împrumuturilor în valută (exprimate tot în lei) era de 2,403 miliarde de lei.
234 de lei, datoria fiecărui doljean către bănci
Restanţele la credite totalizează în Dolj, la finele lunii martie, aproximativ 152 de milioane de lei, cumulat pentru creditele în lei şi cele în valută. Populaţia judeţului este de circa 650.000 de persoane. Teoretic, fiecare locuitor al lui ar avea, în medie, o restanţă către bănci de 234 de lei. Practic, nu doar
populaţia are restanţe în creştere către bănci, ci şi agenţii economici. Directorul Fondului Local de Garantare Craiova (filială a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN SA), Gheorghe Lăpădat, susţine: „În cazul populaţiei, creşterea aşa de mare a restanţelor bancare este cauzată, pe de o parte, de pierderea locurilor de muncă în ultima perioadă, astfel că oamenii nu mai au de unde să-şi mai achite datoriile către bănci. Pe de altă parte, creşterea cotaţiei euro în raport cu leul a condus la majorarea ratelor bancare. Nu trebuie neglijată nici creşterea ratei dobânzii la creditele
populaţiei“. În legătură cu firmele, restanţele acestora către bănci au crescut ca urmare a crizei financiare şi a limitării creditării. „Multor societăţi comerciale nu li s-au mai prelungit liniile de credit de către bănci, pentru că nu se mai încadrau în indicatorii de bonitate, şi au acumulat datorii mari faţă de bugetul consolidat al statului“, a precizat Gheorghe Lăpădat. Acesta a mai spus că datoriile către bănci ale firmelor au crescut şi pentru că agenţii economici cer insolvenţa în instanţă. Alt factor ar fi acela că au crescut blocajele financiare între firme. „Dacă până acum plăţile între companii se făceau cu o întârziere de maximum 90 de zile, în prezent s-a ajuns şi la 120 de zile“, a mai precizat analistul citat.
„În cazul populaţiei, creşterea aşa de mare a restanţelor este cauzată, pe de o parte, de pierderea locurilor de muncă în ultima perioadă, astfel că oamenii nu mai au de unde să-şi mai achite datoriile către bănci. Pe de altă parte, creşterea cotaţiei euro în raport cu leul a condus la majorarea ratelor bancare. Nu trebuie neglijată nici creşterea ratei dobânzii la creditele populaţiei“.
Gheorghe Lăpădat, directorul Fondului Local de Garantare Craiova
