La nivelul Consiliului National al Finantarii Invatamintului Preuniversitar, care functioneaza pe linga MEC, a fost promovata o politica de alocare a resurselor financiare pe doua directii: finantarea proportionala cu numarul de elevi si prescolari si cea complementara, prin implicarea consiliilor locale si a veniturilor lor proprii la finantarea unor actiuni ale scolilor.
Profesorii vor primi salarii mai mari cu 60% decit cele „clasice“, numai daca vor fi, calitativ, de exceptie. In Dolj, vor fi minimum noua unitati-pilot de invatamint in care se va derula experimentul. Contabilul sef al ISJ Dolj, ec. Eugen Radut, sustine ca experimentul va fi un succes. Citiva profesori considera ca un eventual esec tine de neinfaptuirea unei reforme reale in invatamint si de vechile mentalitati de care nu pot scapa unii manageri.
Finantarea proportionala si complementara promoveaza principiile finantarii proportionale globale. Aceasta se bazeaza, in exclusivitate, pe utilizarea costurilor standard, respectiv a costurilor medii per elev. Prin aceste metode si procedee se incearca o alocare a resurselor existente proportional cu nevoile scolii, insa se urmareste chiar eliminarea risipei. Nu lipsesc nici masurile de „preventie“. Pina se va cunoaste daca aceasta modalitate de finantare o sa fie o reusita sau nu, se fac experimente.
Autonomia financiara creste salariile profesorilor cu 60%
Contabilul sef al ISJ Dolj, ec. Eugen Radut, explica experimentul: „In anul financiar 2003, sub egida Consiliului National al Finantarii Invatamintului Preuniversitar, va avea loc un experiment interjudetean, pe baza unei metodologii unitare si a unui numar finit si diversificat de unitati de invatamint-pilot, in care se vor pune bazele finantarii proportionale globale. Aceste unitati se vor manifesta de sine statator, avind o mare autonomie financiara, care sa le permita sa aplice riguros procedeele de planificare bugetara, deja consacrate, ale costurilor standard si medii per elev si per prescolar. Imi exprim convingerea ca aceste modalitati de finantare vor putea sa evidentieze un anumit necesar al finantarii, acoperirea acestuia raminind in sarcina consiliilor locale. Procedeele si metodele finantarii proportionale globale sint foarte usor de folosit si, chiar daca se raporteaza la elevi, respectiv prescolari, nu au menirea de a dezavantaja pecuniar personalul didactic care desfasoara activitati de calitate si se autoperfectioneaza continuu. Unele persoane acrediteaza ideea ca finantarea pe baza costurilor medii per elev ar duce la diminuarea salariilor, ceea ce este fals. Mai mult, cadrele didactice care desfasoara activitati de calitate pot primi, in baza acestei finantari, salarii mai mari decit cele obtinute in finantarea clasica, avind proportii de pina la 60%“.
Finantarea proportionala va esua daca managerii sint incompetenti
Radut apreciaza ca finantarea proportionala globala nu poate avea rezultate fara un management corespunzator: „Lucrul acesta impune ca directorii actuali sa se autoperfectioneze si sa se manifeste ca buni manageri“. Totusi, acesta e optimist: „Exista o incredere deplina in experimentul pe care il vom face si, dupa finalizarea lui, actiunea va fi extrapolata la toate unitatile de invatamint din Romania“. In Dolj, vor fi minimum noua unitati-pilot de invatamint in care se va „exersa“ finantarea proportionala globala.
Nu va mai fi posibila proiectarea „din burta“ a bugetului
Prin aceasta initiativa sau experiment se spera ca unitatile de invatamint sa scape de datorii. Deoarece finantatorii sint consiliile locale – aceiasi ca si pina acum -, iar evaluatorii necesarului de finantat sint autorii experimentului si, in general, scolile, dascalul se intreaba:
„In ce masura metodele si procedeele folosite vor putea determina obtinerea de bani in plus si de unde?“ Dar cine recunoaste ca procedeele utilizate pina la acest experiment supraevaluau necesarul de finantat? Poate, nimeni. Insa, mai toti directorii stiu ca, daca inainte bugetul era proiectat „din burta“, iar finantarea se executa sub limitele solicitate tot „din burta“, actualul experiment nu mai permite asa ceva. De aceea, citiva profesori considera ca un eventual esec al experimentului tine de neinfaptuirea unei reforme reale in invatamint si de vechile mentalitati de care nu pot scapa unii manageri.
