Lacunele legislative, incorecta aplicare a legii, în special, gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor au redus simţitor cuantumul veniturilor bugetare. Aceasta pare să fie concluzia prezentată ieri de participanţii la prezentarea Bilanţului pe anul 2009 al Parchetului General.
Ministrul internelor, Vasile Blaga, a estimat, în baza datelor colectate de poliţie, că prejudiciul cauzat anul trecut de infracţiuni a fost 19 miliarde de lei, cu 210% mai mare decât cel din 2008.
„Conform statisticilor noastre (în 2009 – n.r.) prejudiciul infracţiunilor constatate de poliţie este estimat la 19 miliarde de lei, deci 4,5 miliarde de euro, cu 210% mai mult decât în 2008“, a declarat ministrul, precizând că s-a constatat o creştere a infracţiunilor de evaziune fiscală, care au ajuns la 9.300 anul trecut.
„De aceea, în 2010, lupta antifraudă trebuie să ne preocupe atât pe noi, cât şi pe dumneavoastră“, s-a adresat ministrul internelor procurorilor, sugerând că ar trebui reduse termenele de soluţionare a dosarelor în privinţa infracţiunilor din zona economică.
Kovesi: Trebuie făcute modificări legislative de substanţă
Slabele rezultate ale procurorilor din ultimul an au fost, în parte, justificate de procurorul general al României, Laura Kovesi, prin faptul că 40% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii, care au şi volumul cel mai mare de activitate, au mai puţin de trei ani experienţă în sistem şi că aceste structuri au şi mari deficienţe de personal.
În opinia procurorului general, soluţia ar fi modificarea sistemului de admitere în magistratură şi aplicarea modificărilor legislative propuse de Ministerul Public, pentru că sistemul actual nu mai funcţionează dacă nu vor fi făcute modificări legislative de substanţă.
„Trebuie să ne hotărâm ce fel de minister ne dorim. Ce ne dorim? Dosare cu finalitate sau un volum mare de soluţii? Dacă dorim un procuror proactiv, care îşi asumă priorităţi, anticipează evoluţiile şi se concentrează asupra cauzelor cu adevărat importante, trebuie să îi punem la dispoziţie instrumentele investigative de care ar avea nevoie. În schimb, dacă dorim un procuror legat de birou, este suficient să lăsăm lucrurile să evolueze în acelaşi mod“, a adăugat Laura Codruţa Kovesi.
100 de Parchete nu au întocmit nici un rechi-zitoriu pentru evaziune
Există 100 de unităţi de parchet care nu au întocmit nici un rechizitoriu pentru evaziune fiscală, deşi unele dintre acestea se află în localităţi unde sunt înregistrate sute de societăţi comerciale, a mai spus Kovesi, explicând că acest rezultat „nu a fost determinat doar de volumul de activitate şi de faptul că procurorii nu au putut soluţiona cauzele în funcţie de priorităţile stabilite, dar şi de modul în care funcţionează celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul combaterii evaziunii fiscale“.
Parchetele vor avea specialişti financiari
Printre priorităţile Ministerului Public se numără un proiect care vizează angajarea de specialişti financiari în cadrul Parchetelor, pentru a asista investigaţiile, iar începând cu 2010, s-a pus la dispoziţia procurorilor un fond de flagrant, pentru a creşte operativitatea anchetelor. De asemenea, se urmăreşte demararea unui proiect-pilot, la trei parchete, în care procurorii vor avea la dispoziţie, în permanenţă, dosarele cauzelor în format electronic.
Laura Kovesi a nominalizat, pentru 2010, îndeplinirea condiţionalităţilor din mecanismul de cooperare şi verificare, dar şi creşterea eficienţei în combaterea infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală sau spălare de bani.
DIICOT şi DNA au instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri în valoare totală de 33 de milioane de euro, în condiţiile în care Parchetele din 30 de judeţe nu au dispus nici o măsură asigurătorie în 2009.
Reformele din domeniul justiţiei au stagnat într-o oarecare măsură în România, în contextul procesului electoral, a declarat pentru TVR purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, relatează RADOR.
Surse diplomatice de la Bruxelles au declarat pentru NewsIn că raportul CE pe Justiţie, care va fi prezentat cel mai probabil săptămâna viitoare, va constata în cazul României stagnarea reformelor, ceea ce va face puţin probabil ca raportul final din vară să recomande scoaterea României de sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
În cazul Bulgariei, constatările sunt pozitive. Potrivit experţilor europeni, Guvernul de la Sofia se foloseşte de Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru a mişca lucrurile în sensul cel bun, în timp ce în România poate fi apreciată, cel mult, activitatea Ministerului Justiţiei.
