Electroputere a devenit service pentru locomotivele produse în anii de glorie ai fabricii. Noul concept de transport feroviar promovează ramele electrice, care vor fi produse acum în vestul ţării, la Cluj şi Arad, în colaborare cu Bombardier şi Siemens, doi giganţi în domeniu.
Încet-încet, brandul „Electroputere“ dispare de pe piaţa transportului feroviar. În anii comunismului, Electroputere era „perla coroanei“, fiind cunoscută mai ales pentru locomotivele electrice produse pe patent suedez ASEA (apoi ABB), sub care mai operau fabricile ex-iugoslave de la Niş şi Rade Koncar.
Ultima locomotivă nouă a părăsit însă poarta fabricii în 1990, iar de atunci s-au efectuat doar reparaţii. Cu toate că majoritatea locomotivelor care circulă acum pe căile ferate româneşti poartă sigla Electroputere, trendul le va scoate în cele din urmă din peisaj. Mai mult, CFR nu găseşte bani nici pentru reparaţiile locomotivelor aflate în uz. „La fabrica de locomotive mai lucrează 140 de oameni. Ne axăm în special pe service şi lucrăm mai mult pentru operatorii privaţi. Pentru CFR nici nu am interesul să lucrez acum, pentru că nu sunt buni-platnici. Şi acum am bani de recuperat de la ei“, spune Adrian Dumitriu, directorul general al Electroputere SA. De fapt, conducerea societăţii oltene a spus de la început că se bazează pe producţia de transformatoare – care este şi va rămâne obiectul principal de activitate al uzinei. Concurenţa pentru producţia de locomotive pe piaţa europeană ar fi acerbă.
Uzina de la Craiova a mai produs alternativ rame de metrou, în colaborare cu firma Bombardier, precum şi garnituri de tramvai în anii ‘90. Tramvaiele de concepţie autohtonă ar fi trebuit produse în colaborare cu firma olandeză Holec-Traxis (acum Alstom) şi Faur Bucureşti. Din lipsă de comenzi, producţia a încetat.
În 2008, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Electroputere, omul de afaceri iordanian Fathi Taher, anunţa că intenţionează să dezvolte un nou tip de locomotivă electrică la Craiova, sub marcă proprie. Proiectul nu s-a concretizat. În schimb, firma privată Softronic Craiova a realizat prototipul „Phoenix“ – echipat cu un motor produs la Electroputere, iar primul exemplar a fost livrat unui operator privat din Ungaria. De asemenea, în 2009, Electroputere îşi anunţa intenţia de a colabora cu firma poloneză Solaris pentru construirea de tramvaie cu podea joasă, dar proiectul nu a devenit realitate.
Rame electrice în Transilvania
Între timp, noua concepţie privind transportul feroviar de călători se bazează pe automotoare, aşa-numitele rame electrice. În România, fostele fabrici de vagoane din vestul ţării au început să-şi diversifice activităţile, în colaborare cu mari concerne internaţionale. De exemplu, Astra Vagoane Călători SA Arad a colaborat pentru prima dată cu Siemens pentru construirea automotoarelor cunoscute ca „Săgeata Albastră“: este vorba de 120 de automotoare „Desiro“ asamblate la societatea arădeană. La începutul lui 2010, Astra a anunţat că şi-a extins colaborarea cu Siemens, pentru construirea de tramvaie.
Noul „Imperio“ va fi construit după modelul „Combino“ – care a fost livrat în Budapesta. Primul client va fi municipalitatea din Arad, care speră să dea în folosinţă 24 de tramvaie în următorii cinci-opt ani.
În 2011, reprezentanţii Astra vor să dea drumul la producţia de serie a ramelor electrice feroviare.
Alt exemplu este Remarul 16 Februarie SA Cluj-Napoca. Zilele trecute, societatea a anunţat că va produce rame electrice sub licenţa Bombardier France SAS, iar primul tren ar urma să iasă pe poarta fabricii cel mai devreme în 2012. Automotorul care va fi produs la Remarul va funcţiona pe un sistem hibrid diesel-electric şi este destinat transportului pe cale ferată urban şi intercity. Capacitatea de transport a acestor trenuri este de 160-220 de locuri, iar viteza maximă de rulare este de 160 de kilometri pe oră. Compania va avea exclusivitate pe şase ţări: România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Ungaria şi Grecia. Reprezentanţii Remarul spun că 60% din componentele unui tren vor fi de fabricaţie românească, în timp ce 40% provin din import.
