România nu are nici o strategie energetică, dar tot încearcă să şi-o facă. De mai bine de trei ani, autorităţile propun soluţii de eficientizare, dar nu par să cadă niciodată de acord asupra „detaliilor“. Spre exemplu, înfiinţarea celor două companii energetice naţionale, despre care se discută încă din 2008, nu poate fi realizată. Încă.
În ciuda tuturor problemelor întâmpinate, a dezaprobării acestui proiect de către societatea civilă şi chiar de către reprezentanţii unor societăţi care prin fuziune ar urma să devină parte din Electra şi Hidroenergetica şi chiar a lipsei autorizării de către Consiliul Concurenţei, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri se arată optimist în această privinţă, susţinând că mamuţii energetici naţionali vor fi înfiinţaţi în acest an.
„Proiectul realizării celor două companii energetice naţionale va fi continuat la începutul anului 2011, după soluţionarea problemelor juridice. În luna noiembrie, a fost aprobat procesul de reorganizare şi înfiinţare a celor două companii energetice naţionale de către Adunările Generale ale tuturor societăţilor, cu excepţia Complexului Energetic Craiova, la care şedinţa Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor a fost amânată până la soluţionarea cauzei introduse de Fondul Proprietatea la Tribunalul Dolj“, a informat ministerul, în urma unei solicitări a Curierului Naţional.
Din Electra vor face parte Complexurile Energetice Turceni şi Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgu Jiu şi Hidroserv Râmnicu Vâlcea.
Hidroenergetica va cuprinde următoarele: Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursalele Termoelectrica Paroşeni şi Termoserv Paroşeni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistriţa, Buzău, Cluj, Curtea de Argeş, Haţeg, Porţile de Fier, Oradea, Sebeş şi Slatina, filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj SA, Compania Naţională a Huilei.
TMB: proiectele de înfiinţare a Electra şi Hidroenergetica nu sunt legale
La jumătatea lunii trecute, în urma acţiunilor întreprinse de salariaţii Hidroelectrica împotriva divizării, respectiv fuziunii Hidroelectrica, Tribunalul Bucureşti a decis că Proiectul de divizare a Hidroelectrica SA, Proiectul de fuziune prin absorbţie în vederea constituirii Companiei Naţionale Hidroenergetica, precum şi Proiectul de fuziune prin contopire în vederea constituirii Companiei Naţionale Electra nu sunt legale, ca urmare nu pot fi înregistrate. De asemenea, în dosarul nr. 49977/3/2010, a hotărât că Hidroelectrica nu poate fi divizată în modalitatea prevăzută de Guvernul României, respingând, pe cale de consecinţă, cererea societăţii Hidroelectrica de înregistrare şi publicare a noilor proiecte de divizare şi de constituire a Companiei Hidroenergetica şi Companiei Electra.
De asemenea, Tribunalul Gorj a respins cererile de înregistrare a Proiectului de fuziune în vederea constituirii CN Electra, formulate de Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.
Hotărârile sunt definitive şi executorii, urmând să rămână irevocabile după judecarea recursului.
S-a elaborat Planul de Acţiune în Domeniul Energiei Regenerabile
În ceea ce priveşte protocoalele, parteneriatele, acordurile de înţelegere încheiate anul trecut în privinţa energiilor regenerabile, Ministerul Economiei n-a putut să dea prea multe detalii, precizând doar că s-a elaborat Planul Naţional de Acţiune. „În 2010 a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), care este în prezent în analiza Comisiei Europene. Totodată, s-a revizuit Legea nr. 220/2008 privind promovarea surselor regenerabile de energie şi s-a preluat Directiva 2009/28/EC cu acelaşi subiect“, a afirmat MECMA, subliniind că domeniul surselor regenerabile este unul concurenţial, „prin urmare, protocoalele/memorandumurile/acordurile/parteneriatele care implicit ar favoriza unele entităţi nu sunt de dorit (ar distorsiona concurenţa)“.
CE este de acord cu pro-iectul reactoarelor 3 şi 4
Întrebaţi în ce stadiu se află proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi ce modificări s-au produs în privinţa companiei mixte de proiect EnergoNuclear, reprezentanţii Ministerului Economiei au informat că, pe 26 noiembrie, Comisia Europeană a emis o opinie favorabilă proiectului, „iar MECMA negociază în prezent cu noi companii în vederea încheierii de parteneriate în proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4, după retragerea CEZ din proiect“.
„În ceea ce priveşte compania de proiect EnergoNuclear, ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Ion Ariton, a fost mandatat de către Guvernul României să demareze negocierile cu ceilalţi acţionari pentru reducerea participaţiei statului la compania mixtă, în prezent de 51%“, se mai arată în răspuns.
Conform prevederilor Acordului cu Investitorii, perioada de preproiect era prevăzută să se încheie pe 24 septembrie 2010, limită care, după cum susţin reprezentanţii Nuclearelectrica, „nu a putut fi respectată din motive obiective“.
Budulan: Construcţia reactoarelor, cea mai importantă investiţie la nivel naţional
Explicând că renegocierea Acordului de Investiţii, care sub aspect procedural presupune o etapă intermediară de trei luni, reprezintă o extindere temporară a aplicării Acordului de Investiţii, directorul general al Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan, a precizat că proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă cea mai importantă investiţie la nivel naţional „şi, cu siguranţă, una dintre cele mai importante la nivel regional“. „Obţinerea avizului favorabil al Comisiei Europene validează importanţa proiectului în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de energie curată a României şi eficientizarea sistemului energetic naţional. O astfel de investiţie nu poate aduce decât beneficii majore în multe sectoare de activitate. Am spus-o şi o repet: dezvoltarea sectorului energiei nucleare în România este o soluţie capabilă să rezolve problemele curente ale sistemului şi să devină un sistem de referinţă la nivel internaţional, aşa cum se întâmplă în prezent cu unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă“, a declarat Budulan pentru Curierul Naţional.
EnergoNuclear a publicat în septembrie 2010 Anunţul de Participare şi documentaţia aferentă pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) şi în Jurnalul Uniunii Europene. Demersul a reprezentat prima fază a Procedurii de Achiziţie Publică pentru atribuirea Contractului de Proiectare, Procurare şi Construcţie (EPC) în scopul finalizării proiectului U3 şi U4 de la CNE Cernavodă.
Procedura presupune un proces de calificare şi discuţii asupra specificaţiilor tehnice ale centralei şi negocieri ale ofertelor, proces prevăzut să se desfăşoare de-a lungul anului 2011. Graficul de realizare a proiectului care, de regulă, pentru reactoarele CANDU, este de aproximativ 70 de luni, va rezulta din procesul de negociere, fiind un criteriu important de selecţie a ofertei câştigătoare.
„Realizarea proiectului în conformitate cu strategia energetică a guvernului implică realizarea unei investiţii de mai multe miliarde de euro şi crearea a mii de locuri de muncă atât pe perioada construcţiei obiectivelor, cât şi după intrarea în funcţiune a celor două unităţi. Finalizarea proiectului de la Cernavodă va asigura o cantitate de energie de 1.400 MW, dublând astfel cantitatea de energie nucleară livrată în prezent de Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă“, a mai spus Budulan.
